România, ţara studiilor de fezabilitate inutile. Cum s-au dus 4 milioane de euro pe apa sâmbetei

Trei ministere au plătit în ultimii şase ani peste 4 milioane de euro pentru studii de fezabilitate contractate de companiile aflate în subordine, studii care nu au fost folosite niciodată, arată un raport al Corpului de control al premierului.

România este ţara studiilor de fezabilitate elaborate, actualizate şi refăcute. În unele cazuri, chiar fără a fi utilizate vreodată, dar plătite cu sume uriaşe de la bugetul de stat. 

Cel puţin aşa arată raportul Corpului de control al premierului, care a descoperit că trei ministere – Energiei, Transporturilor şi Economiei – au plătit în perioada 1 ianuarie 2011 – 30 iunie 2016 suma cumulată de 18,1 milioane de lei (4 milioane de euro), cu TVA inclusă, pentru 29 de studii de fezabilitate care nu au fost utilizate. Principala cauză invocată este lipsa de finanţare pentru etapele următoare ale proiectelor. Studiul de fezabilitate reprezintă un studiu al unui proiect sau al unei investiţii din punct de vedere al posibilităţilor tehnice de realizare şi al rentabilităţii.   

Contracte acordate prin „proceduri interne“

Cele trei ministere, la care se adaugă Ministerul Comunicaţiilor, inclusiv companiile cu capital integral sau majoritar de stat aflate în subordinea lor, printre care şi patru spitale, au contractat în perioada menţionată 92 de studii de fezabilitate, finanţate integral de la bugetul de stat, cu o valoare totală de 92,9 milioane de lei (20,6 milioane de euro). Dintre acestea, au fost finalizate 75 de studii cu o valoare contractată de 39,2 milioane de lei (8,7 milioane de euro) şi pentru care s-au efectuat plăţi de 23,9 milioane de lei (5,31 milioane de euro). Numai că dintre cele 75 de studii finalizate doar 46 au fost şi utilizate. Diferenţa de 29 de studii – cu o valoare de 18,1 milioane de lei (4 milioane de lei), reprezentând aproape 20% din totalul angajamentelor legale şi peste 45% din totalul studiilor plătite – nu au fost utilizate. Alte 17 studii de fezabilitate nu au fost finalizate şi, implicit, neplătite. 

Dintre cele 29 de contracte semnate pentru studiile neutilizate, dar plătite, 13 s-au acordat prin proceduri interne, şapte prin achiziţie directă, cinci prin licitaţie deschisă, trei prin negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare şi unul cu negociere fără a se publica anunţ de participare. 

Cele mai mari sume pentru studiile de fezabilitate ce nu au fost utilizate s-au făcut în anul 2011 – 12,64 milioane de lei (2,8 milioane de euro), reprezentând 70% din total. Cea mai mare sumă a fost plătită în 2011 de Ministerul Energiei. În 2012, suma achitată pentru studii inutile s-a ridicat la 1,53 milioane de lei (340 de milioane de euro), plătită integral de Ministerul Transporturilor. În 2013 s-au plătit 806.000 de lei (180.000 de euro) de către Ministerul Comunicaţiilor, iar în 2014 nu s-a virat niciun ban pentru unul dintre cele 29 de studii nefolosite. Ministerul Transporturilor a plătit însă pe studii de fezabilitate 3,76 milioane de lei în 2015 şi încă 111.000 de lei în prima jumătate din 2016.       

Trei studii pentru Compania Uraniului

Ministerul Energiei, prin Compania Naţională a Uraniului aflată sub autoritatea sa, a plătit cele mai mari sume pentru trei studii de fezabilitate care nu au fost utilizate deloc. Mai exact, este vorba de trei contracte cu o valoare totală de 11,38 milioane de lei, finanţarea fiind asigurată 90% (10,24 milioane de lei) de la bugetul statului, ordonator principal de credite fiind Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, condus la acea vreme de Ion Ariton. În 2011, nu exista Ministerul Energiei, acest portofoliu fiind în subordinea Economiei. 

Compania Naţională a Uraniului justifică neutilizarea studiilor contractate şi plătite din bani de la bugetul statului prin faptul că „din data de 5 decembrie 2012 până în prezent nu au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii“ şi nu s-a putut trece din această cauză la fazele ulterioare ale proiectelor. Toate cele trei studiile contractate de CNU au fost realizate de compania Green Hidrofor SRL din Baia Sprie. 

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, firma din judeţul Maramureş, cu obiect de activitate „lucrări de construcţii a drumurilor şi autostrăzilor“, a obţinut în 2011 cea mai mare cifră de afaceri din ultimii şase ani, respectiv 15 milioane de lei (3,33 milioane de euro), de peste patru ori mai mare decât în anul precedent. Tot în 2011, Green Hidrofor a înregistrat un profit net de 6,78 milioane de lei cu numai 37 de angajaţi, ulterior trecând pe pierdere. 

Ministerul Energiei precizează, potrivit raportului Corpului de control, că nu a contractat niciun studiu de fezabilitate finanţat de la bugetul de stat.   

Două contracte semnate de Romarm 

Tot în 2011, companii aflate sub autoritatea Ministerului Economiei au contractat şapte de studii de fezabilitate, cu o valoare totală de 562.600 de lei, cu TVA, care au fost finalizate, plătite, dar nu au fost folosite. Şi în acest caz este invocată lipsa finanţării drept cauză pentru necontinuarea proiectului şi, implicit, neutilizarea studiului de fezabilitate. 

Unul dintre studii avea ca obiectiv „Amenajarea unui atelier de prelucrat panouri şi învelişuri pentru aeronave“, încheiat între Romaero şi compania ACB Franţa, cu o valoare de 356.265 de lei. Altul viza „Retehnologizarea liniei de fabricaţie TBT/ Reabilitarea spaţiilor de producţie existente, reorganizare fluxuri de producţie şi achiziţie, montaj şi punere în funcţiune echipamente şi utilaje performante“, cu o valoare de 53.320 de lei, încheiar între Romarm (filiala Moreni) şi UTI Defense & Security Engineering, parte a grupului controlat de omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Romarm, filiala Tohan, a semnat tot cu UTI Defense & Security Engineering, un contract în valoare de 37.200 de lei pentru realizarea unui studiu de fezabilitate având ca obiectiv „Retehnologizare linii galvanizare“. 

18 studii neutilizate la Transporturi

În curtea Transporturilor s-au contractat 18 studii de fezabilitate care au fost plătite cu bani de la bugetul de stat, însă acestea nu au fost utilizate. Valoarea totală a plăţilor făcute pentru aceste studii se ridică la 7,24 milioane de lei (1,6 milioane de euro). Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR, în prezent CNAIR) a contractat nouă studii de fezabilitate pe care nu le-a folosit, dar pentru care s-au achitat 5,17 milioane de lei, iar CFR SA – cinci, pentru care s-au achitat 1,73 milioane de lei. 

Iată câteva exemple de contracte semnate pentru studii de fezabilitate care nu au fost utilizate: „Sporirea eficienţei economice prin introducerea de instalaţii de semnalizare automată a trecerilor la nivel cu cale ferată“ - 558.000 de lei – semnat între CFR şi CONSIS Proiect, „Redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod nou de cale ferată peste râul Argeş, linia CF Bucureşti – Giurgiu, între staţiile CF Vidra – Grădiştea“ – 248.000 de lei - încheiat între CFR SA şi Institutul de Proiectări Căi Ferate SA sau trei contracte semnate tot de CFR SA cu firma Baicons Impex SRL – cu o valoare cumulată de aproape 930.000 de lei. 

De asemenea, Corpul de control a constatat neîntocmirea documentaţiei pentru avizarea investiţiei în consiliul tehnico-economic al Ministerului Transporturilor, necesitatea completării studiilor de fezabilitate „conform solicitărilor CE a Studiului de Trafic, Analiză Cost Beneficiu, Memoriu de Sinteză şi Actualizarea Devizului general“, un studiu de fezabilitate dat spre consultare „experţilor în proiectul USTDA“ şi neeligibilitatea beneficiarilor.

Şi la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societate Informaţională s-a contractat un studiu de fezabilitate care a fost plătit şi nu a fost utilizat, cu o valoare de 80.600 de lei. Studiul, contractat în mandatul lui Dan Nica, viza analiza privind oportunitatea proiectării şi execuţiei unei soluţii de cloud computing, elaborat de SC Capgemeni Services SRL.

Soluţii

Corpul de control propune efectuarea unor acţiuni de verificare la entităţile care au înregistrat un grad foarte ridicat al ineficienţei utilizării studiilor de fezabilitate plătite din bani publici, pentru analizarea modului în care au fost contractate aceste studii de fezabilitate şi a cauzelor care au dus la o asemenea ineficienţă în utilizarea fondurilor publice. Entităţile vizate sunt fost Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR), Compania Naţională de Căi Ferate (CFR SA) şi Ministerul Energiei.

Topul contractanţilor

Primii cinci contractanţi ale căror sume încasate au avut ponderea cea mai mare în valoarea totală a studiilor de fezabilitate plătite şi neutilizate au fost firmele Green Hidrofor cu suma de 10,2 milioane de lei, asocierea Expert Proiect 2002 & Betarmex cu suma de 2,44 milioane de lei, societatea ISPCF - EDIN - STE - Pegaso Ingegneria cu suma de 2,44 milioane de lei, firma Baicons Impex cu 927.427 lei şi CONSIS Proiect cu suma de 558.000 de lei.