Analiză România, țara care își exportă forța de muncă. Cum s-a schimbat piața joburilor de când am intrat în UE

După aderarea la Uniunea Europeană, piața muncii din România a trecut prin transformări importante, marcate simultan de creșterea numărului de salariați în țară și de o migrație masivă a forței de muncă către statele vest-europene. Astfel, între 2008 și 2024, populația ocupată civilă din România a scăzut cu aproximativ un milion de persoane, în timp ce numărul salariaților a crescut cu doar 600.000, ceea ce indică o schimbare structurală a pieței muncii.

Piața muncii din România a trecut prin transformări importante. Foto arhivă

După aderarea la Uniunea Europeană, în intervalul 2008-2024, populația ocupată civilă a României s-a diminuat cu un milion de persoane, de la 8,7 milioane (2008) la 7,7 milioane (2024), se arată într-o analiză a evoluției populației ocupate din România în perioada 2008–2024, realizată de Monitorul Social, proiect al Fundația Friedrich Ebert.

În același interval, numărul salariaților a crescut, de la 5,2 milioane la 5,8 milioane. Categoriile care s-au diminuat, procentual, cel mai mult au fost: lucrătorii familiali neremunerați (cu 72% mai puțini în 2024 decât în 2008) și lucrătorii pe cont propriu (cu 31% mai puțini).

„Ponderea populației civile ocupate în întreprinderile proprietate publică a rămas constantă (16,6% în 2008, 16,5% în 2024), în timp ce ponderea populației ocupate în privat a crescut de la 79,9% la 81,8%”, menționează studiul FES, precizând că populația ocupată cuprinde toate persoanele care exercită în mod obișnuit o ocupație aducătoare de venit, fiind încadrate într-o activitate economică sau socială, în baza unui contract de muncă sau în mod independent, în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte tipuri de plăți. Conform INS, populația ocupată civilă nu cuprinde cadrele militare și persoanele asimilate acestora (personalul MApN, MAI, SRI), deținuții și salariații organizațiilor politice și obștești. 

Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă, calculată ca procentaj al populației ocupate raportat la populația rezidentă cu vârsta între 15 și 64 de ani, a înregistrat o ușoară creștere între 2008 (62,5%) și 2024 (63,4%).

În cazul femeilor, rata de ocupare este mai scăzută: 57,8% în 2008, 58,3% în 2024.

Există variații semnificative între județe în ceea ce privește ratele de ocupare a populației în vârstă de muncă. Valorile cele mai înalte se înregistrează în județele Cluj (78%), Timiș (77%) și Sibiu (74%). În București, numărul persoanelor ocupate (1,3 milioane) este mai mare decât cel al populației rezidente în vârstă de muncă, datorită faptului că aici lucrează un număr semnificativ de rezidenți în județele limitrofe. Nivelurile cele mai mici ale ocupării sunt în județele Giurgiu (40%), Botoșani (41%) și Călărași (41%).

„Aceste date subliniază nevoia unor politici publice care să susțină accesul echitabil la muncă, reducerea disparităților regionale și îmbunătățirea condițiilor pentru toți lucrătorii”, subliniază analiza FES.

Câți români muncesc în străinătate

România are una dintre cele mai mari diaspore din Uniunea Europeană, fenomenul migrației pentru muncă devenind structural în ultimele decenii. Estimările oficiale și internaționale arată că între 3 și 5 milioane de români muncesc în străinătate, însă numărul total al diasporei este mai mare dacă sunt incluși și cei stabiliți permanent sau neînregistrați oficial, unele analize ridicând cifra chiar spre 6–8 milioane de persoane.

O mare parte dintre românii plecați lucrează în Uniunea Europeană, unde mobilitatea forței de muncă a crescut semnificativ după 2007. Conform datelor Eurostat, România se află constant în topul statelor UE ca număr de cetățeni care locuiesc în alte țări europene, cu peste 3,1 milioane de emigranți înregistrați în statele UE.

Principalele comunități de români din Europa

Cea mai mare comunitate este în Italia, unde trăiesc peste 1 milion de români. Aceștia sunt concentrați în special în construcții, îngrijire la domiciliu (home care), servicii, curățenie și industrie ușoară. Italia a fost una dintre primele destinații majore aderarea la UE, iar migrația a rămas constant ridicată.

În Spania, comunitatea românească este estimată la aproximativ 600.000 – 900.000 de persoane. Românii lucrează în special în agricultură sezonieră, construcții, logistică și sectorul serviciilor, inclusiv în HoReCa.

Germania a devenit în ultimul deceniu una dintre principalele destinații, cu aproximativ 900.000 – 1 milion de români. Aici, diaspora este activă în industrie, logistică, construcții, servicii și sistemul medical, Germania având o cerere constantă de forță de muncă atât calificată, cât și necalificată.

În Marea Britanie, numărul românilor este estimat la 500.000 – 700.000, cu o creștere accelerată după aderarea României la UE și în perioada de dinainte și după Brexit. Românii lucrează în construcții, transporturi, servicii hoteliere și de curățenie, dar și în domeniul medical și social.

Fenomenul migrației masive este strâns legat de diferențele salariale și de oportunitățile economice dintre România și statele vest-europene. După 2007, odată cu liberalizarea completă a circulației în Uniunea Europeană, plecările au crescut accelerat, iar România a devenit una dintre principalele țări de origine ale emigranților din UE.

În același timp, diaspora are un impact economic semnificativ, inclusiv prin banii trimiși acasă, dar și prin efecte sociale, precum depopularea unor regiuni și deficitul de forță de muncă în anumite sectoare din țară.