România riscă să nu-şi poată plăti datoria externă

Din cauza dezechilibrelor din economie, agenţia internaţională Moody's avertizează asupra riscurilor din mediul de afaceri autohton Analiştii agenţiilor internaţionale de evaluare arată

Din cauza dezechilibrelor din economie, agenţia internaţională Moody's avertizează asupra riscurilor din mediul de afaceri autohton

Analiştii agenţiilor internaţionale de evaluare arată din nou cu degetul spre România. Ieri, experţii de la Moody's au prezentat un raport potrivit căruia necesarul de finanţare a datoriei externe a României ar spori cu aproximativ opt miliarde de euro, în cazul unei "aterizări dure".

Termenul este folosit pentru a descrie situaţia în care deficitul de cont curent se păstrează timp de mai mulţi ani şi creditarea internă creşte vertiginos, provocând şocuri în economia ţării. Iar pentru a rezista acelor şocuri, vom avea nevoie de tot mai mulţi bani din împrumuturi externe.

Scenariul pesimist al agenţiei Moody's prevede chiar că finanţările solicitate ar putea să nu fie disponibile la orice preţ. România, Polonia, Ungaria sau Cehia sunt expuse unor riscuri potenţiale mai mari, din cauza volumelor mai mari de finanţare de care ar avea nevoie, avertizează experţii.

Şocurile economiei pot duce la dublarea necesarului de fonduri, avertizează agenţia Moody's

Un scenariu moderat şi unul pesimist preconizează, pentru România, o creştere a datoriei până dincolo de limitele posibilităţilor de finanţare prin credite noi.

Analiştii agenţiei internaţionale de evaluare Moody's avertizează, într-un raport dat ieri publicităţii, că necesarul de finanţare a României ar spori cu aproximativ opt miliarde de euro, în cazul unei "aterizări dure". Termenul este folosit pentru a descrie situaţia în care deficitul de cont curent se păstrează timp de mai mulţi ani şi creditarea internă creşte vertiginos, provocând şocuri în economia unei ţări.

Aceste şocuri duc inevitabil la creşterea necesităţii de finanţare din surse externe şi de refinanţare a unor datorii mai vechi. În prezent, România are de refinanţat 5,1 miliarde dolari din datoria publică în următorul an şi, în cazul unei "aterizări forţate" a economiei, ar putea avea nevoie de încă 12,7 miliarde dolari (circa 8 miliarde euro) în aceeaşi perioadă, se arată în raportul Moody's.

"Este dificil să anticipăm cum vor reacţiona pieţele de capital la eventuale crize şi este posibil ca finanţările solicitate să nu fie disponibile la orice preţ. Economiile mai mari, precum România, Polonia, Ungaria sau Cehia sunt expuse unor riscuri potenţiale mai mari, din cauza volumelor mai mari de finanţare de care ar avea nevoie", consideră specialiştii de la Moody's.

Ei văd riscuri mai mari în special pentru România şi Ungaria, în condiţiile în care baza de investitori locali în aceste două state este mai redusă, în ciuda faptului că ambele aparţin Uniunii Europene. Economiştii de la Moody's apreciază că ţările vizate s-ar putea finanţa de pe pieţele de capital, dar cu costuri mai mari.Agenţia de rating ia în calcul două scenarii, unul moderat - în care şocurile înregistrate de economia României ar fi de amploare mai redusă - şi unul pesimist, potrivit căruia dezechilibrele macroeconomice ar genera o aterizare forţată a economiei.

Soliditatea financiară, în pericol

În scenariul moderat, datoriei care va trebui refinanţată în următoarele 12 luni i s-ar adăuga 8,8 miliarde de dolari, ducând necesarul de finanţare al României în următorul an la 13,9 miliarde dolari (echivalentul a 7,5% din produsul intern brut). În schimb, scenariul pesimist prevede un necesar suplimentar de finanţare de 12,7 miliarde dolari în următorul an, ceea ce ar urca datoria refinanţată totală în aceeaşi perioadă la 17,8 miliarde dolari (9,6% din PIB), arată estimările agenţiei de rating.

România este inclusă în grupa de mijloc după riscurile pentru o eventuală retrogradare, cu presiuni moderate asupra ratingului de ţară, alături de Polonia şi Croaţia. Grupa cu presiuni semnificative este compusă din Ungaria, Letonia şi Lituania, iar cea a economiilor rezistente la şocuri majore cuprinde Islanda, Estonia, Bulgaria, Kazahstanul şi Cehia. Ţările din grupa României riscă, în cazul unei aterizări forţate, "o creştere medie sau chiar destul de mare a datoriei publice, ceea ce ar pune la îndoială soliditatea financiară a guvernelor pe termen lung", se mai arată în raport.

Comentând estimările agenţiei Moody's, Ionuţ Popescu - fost ministru al finanţelor - ne-a declarat: "O astfel de apreciere, cum că România este o zonă de pericol este foarte importantă pentru investitori. Personal, consider însă că, după ce n-au reuşit niciuna dintre ele să anticipeze criza din America, agenţiile internaţionale de rating devin dintr-odată mai catolice decât Papa şi văd acum peste tot crize economice şi vulnerabilităţi. Nu există ţară care nu e pândită de pericol.

Dar, în niciun caz, despre problemele României din acest moment nu se poate vorbi că nu pot fi gestionate. Intenţionez să cred că mulţi dintre funcţionarii acestor agenţii internaţionale de rating nici măcar nu dau prin ţările cărora le dau atât de frecvent note, ci se uită doar pe nişte tabele şi cifre".

Investitorii, cu ochii pe ratingurile de ţară

"O astfel de etichetă de zonă de pericol, aplicată României, contează întotdeauna pentru un investitor care vrea să-şi plaseze banii într-o ţară sau alta. Investitorul care nu este încă prezent în România, dar ar vrea să vină, ia cu siguranţă în seamă această avertizare.

Cel existent deja se gândeşte de două ori înainte să investească mai mult. În ultima vreme însă, şi agenţiile de rating s-au cam discreditat, iar avertismentele lor nu mai fac atât de mult rău pe cât provocau în urmă cu ceva vreme", ne-a declarat Florin Pogonar u, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Încrederea în economie a scăzut dramatic

Indicele de încredere în economia românească a scăzut, în mai, cu 2,7 puncte, de la 105,7 în aprilie la 103 puncte. Acesta este cel mai mic nivel înregistrat din iunie 2007, când încrederea în economie se plasa la 102,9 puncte, ţara noastră înscriindu-se în trendul urmat de majoritatea statelor UE, potrivit biroului european de statistică, Eurostat.

Cea mai accentuată scădere, de 3 puncte, s-a produs în servicii, de la 25 la 22 de puncte, şi în industrie, de la două puncte la minus un punct. În construcţii şi retail, indicele de încredere a scăzut cu două puncte, de la -1 la -3, respectiv de la 24 la 22 de puncte. În luna iunie 1996, indicele de încredere în economia românească a atins maximul, de 124,8 puncte. Pe de altă parte, cel mai scăzut nivel de încredere s-a înregistrat în iunie 1993. Indicatorul încrederii în economie este evaluat în industrie (cu o pondere de 40% în valoarea totală), servicii (30%), consum (20%), construcţii (5%) şi în retail (5%). Media pe termen lung a indicatorului de încredere în economie - pe perioada 1990-2007 - este 100.