România, între ciocanul problemelor zonei euro și nicovala erorilor Guvernului. De ce creșterea economică e doar pe hârtie
0Profesorul Cristian Păun avertizează că problemele cu care se confruntă economiile vestice s-au transmis deja și României. Iar dacă încă mai avem creștere economică aceasta e făcută pe deficit și datorie, așa că nu întâmplător România se află printre țările cu cea mai mare scădere raportată la 2022.
România este printre țările cu cea mai mare contracție a economiei din Uniunea Europeană, chiar dacă economia sa continuă să crească timid. Nici din Vest nu vin vești tocmai bune. Potrivit Eurostat, în comparație cu trimestrul IV din 2022, PIB-ul zonei euro a înregistrat o creștere minusculă de 0,1% în trimestrul IV din 2023, ultimul pentru care există date oficiale și care au fost publicate la sfârșitul săptămânii trecute.
Totodată, conform sursei citate, economia României a încetinit simțitor. Cifrele arată că economia României a înregistrat o creștere anuală de 1,1% în ultimele trei luni din 2023, o încetinire semnificativă față de avansul de 3,5% înregistrat în trimestrul al treilea.
Vești proaste
De fapt, România a avut, la nivelul anului 2023, o creştere economică de 2%, asta însemnând cu jumătate mai puțin față de 2022. Iar ca semnalul de alarmă să fie și mai clar, PIB-ul s-a redus în trimestrul al patrulea al anului 2023, cu 0,4%, faţă de trimestrul al treilea din același an.
Nu în ultimul rând, în anul 2022, fluxul net de investiții străine directe în România a înregistrat valoarea record de 10,039 miliarde de euro. Potrivit datelor BNR, această evoluție a fost favorizată de relaxarea restricțiilor impuse în contextul pandemiei COVID-19 și a evidențiat reziliența climatului investițional românesc, în pofida tensiunilor geopolitice și a crizei energetice. Însă, altă veste proastă, lucrurile stau altfel în 2023. Investițiile străine s-au redus cu circa 40%.
„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro”, au anunțat oficialii BNR.
Între ciocan și nicovală
Profesor la Academia de Studii Economice București, Cristian Păun explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, de unde vin aceaste scăderi, în Uniunea Europeană și în România, precum și în ce măsură există riscul să intrăm în criză din cauza picajului Germaniei. În opinia sa, riscurile sunt majore.
„Problema e cât se poate de reală și cât se poate de periculoasă pentru o economie ca cea de la noi, puternic dependentă de economiile din vest, mai ales Germania, Franța și Italia, iar pe partea de exporturi Marea Britanie. Doar intrarea confirmată în recesiune a Marii Britanii poate rade instant câteva miliarde din exporturile românești (mașini, utilaje, echipamente electrice) și poate prăbuși PIB-ul cu 1-2% doar din comerțul exterior”, avertizează profesorul.
Având în vedere că creșterea economică a fost în 2023 în jurul valorii de 2%, există riscul ca România să intre într-o recesiune a cărei efecte ar fi cât se poate de grave, mai cu seamă în actualul context internațional.
Problema este că criza bate la ușă chiar într-un an electoral, iar partidele, atât cele din coaliție, cât și cele din opoziție, se întrec în promisiuni populiste și se critică reciproc, fără ca măcar unul dintre ele să vină cu un program economic serios pentru 2025.
Pe de altă parte, efectul de contagiune prin care slăbiciunile economiilor vestice afectează din plin economia României sunt deja vizbile, consideră Cristian Păun.
„Eu zic că efectele se văd deja, nu întâmplător vedem o scădere semnificativă a producției industriale în România pentru că scad comenzile. Și nu e una conjuncturală, deja se întâmplă de aproape un an și nu pare că se oprește această tendință. Cred că trebuie să fim foarte atenți la acest efect de contagiune, ni s-a mai întâmplat și ne-am prăbușit cel mai mult între țările din Europa de Est”, mai spune el.
Cocktail toxic între greșelile autorităților și contextul internațional
Există, așadar, toate ingredientele unui cocktail toxic pentru economie și care pune sub semnul îndoielii stabilitatea macroeconomică a țării.
„Efectul de contagiune poate adăuga un plus de probleme celor interne (lipsa reformelor), prin canale deja cunoscute: investiții străine (principalii investitori străini în economia noastră au probleme), comerț exterior (principalii parteneri de export au probleme) sau prin participarea la diferite tratate și acorduri economice integraționiste”, este semnalul de alarmă tras de profesorul Păun.
În cel mai recent raport, din noiembrie 2023, Comisia Națională de Prognoză estima o creștere economică de 2% în 2023 și de 3,4% în 2024. Dacă în prima parte a avut o prognoză corectă, cei mai mulți economiști se îndoiesc de cea pentru anul în curs. Mulți dintre ei vorbesc chiar de o recesiune sau cel puțin despre o recesiune mascată.
Ce se poate face
În ceasul al 12-lea mai sunt puține de făcut, cel puțin pentru a corecta pe termen scurt aceste probleme. În plus, România nu poate controla în niciun fel situația marilor economii vestice de care e strâns legată. Germania și Marea Britanie, chiar dacă insularii se află în afara UE, pot afecta întregul continent. Nici celalalte două mari economii europene, Franța și Italia, nu se simt foarte confortabil.
Totuși, România mai are câteva soluții pentru a stimula creșterea economică și pentru a-și menține economia pe linia de plutire, cel puțin atâta timp cât ar fi ferită de o prăbușire a exporturilor, cauzată de reculul zonei euro și nu numai. Însă, dacă s-ar prăbuși exporturile, economia României nu ar mai putea evita sub nicio formă recesiunea.
Inflația, deficitul ridicat și criza energetică sunt marile problemele care sufocă pe plan intern economia. Toate alimentate și de deciziile cel puțin îndoielnice ale autorităților.
„Într-un astfel de context, este procicilic să crești taxe, să crești povara fiscală pe cei care au succes și performează, să crești povara fiscală pe cei care aduc cei mai mulți bani la bugetul de stat, să crești povara fiscală pe muncă etc. Nu ajută, contribuie și mai mult la frânarea economiei. Creștere economică avem încă pentru că, repet, PIB este alimentat de deficit și datorie”, consideră Cristian Păun.
Investițiile, susținerea unor ramuri ale economiei și a companiilor exportatoare ar fi primele vitamine pentru o economie în pierdere evidentă de turație. Dar nu numai atât, spune profesorul
„Sectoarele în care trebuie să investim sunt cele pe care mediul economic le aduce mereu și fără prea multe eforturi în față. Sunt acele sectoare unde apar și se dezvoltă avantajele comparative și competitive”, adaugă profesorul.
Apoi, el detaliază: „Noi trebuie să reînvățăm o teorie foarte simplă: specializarea în producție în acele sectoare în care avem avantaje comparative (derivate din resurse naturale, forță de muncă ieftină) sau avantaje competitive (derivate din tehnologie, inovare, antreprenoriat etc.). La prima analiză vedem că avem avantaje comparative clare în agricultură (avem terenuri fertile dar neirigate) sau în materiale de construcții, extracția și prelucrarea minereurilor și avantaje competitive în IT, energie, petrochimie, industria alimentară”, încheie profesorul Cristian Păun.
Se încarcă comentariile...
