Restanţele populaţiei se dublează în fiecare an

După trei ani de funcţionare, Biroul de Credit primeşte informaţii de la instituţii ce reprezintă 97% din piaţa de retail. Sistemul bancar românesc număra, la sfârşitul primului

După trei ani de funcţionare, Biroul de Credit primeşte informaţii de la instituţii ce reprezintă 97% din piaţa de retail.

Sistemul bancar românesc număra, la sfârşitul primului trimestru, aproape 300.000 de restanţieri persoane fizice. Iar valoarea datoriilor cumulate ale acestor clienţi se apropie de jumătate de miliard de lei, suma fiind dublă comparativ cu cea din primul semestru al anului trecut.

Raportat la valoarea totală a creditelor acordate populaţiei, nivelul restanţelor este încă foarte redus. Datele publicate de Banca Naţională a României arată faptul că, la sfârşitul primului semestru, soldul restanţelor (atât în lei, cât şi în valută) reprezenta numai 0,9% din totalul împrumuturilor acordate persoanelor fizice. Totuşi, indicatorul s-a majorat în ultimul an cu aproximativ 0,2 puncte procentuale.

Motivul ţine de ritmul de creştere a datoriilor populaţiei către bănci, mult mai înalt decât cel de majorare a soldului creditelor. Astfel, la finele lunii iunie 2007, volumul total al restanţelor populaţiei s-a ridicat la echivalentul a aproximativ 430 milioane de lei, nivelul fiind dublu faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe de altă parte, soldul creditelor acordate populaţiei a crescut, în acelaşi interval, cu 62%, până la aproape 49 miliarde de lei.

Datoria medie se apropie de 1.500 lei Ritmul alert de creştere a restanţelor, deşi în momentul de faţă nu reprezintă un pericol pentru sistemul bancar, reprezintă totuşi un semnal de alarmă. Asta pentru că restanţa medie a unei persoane este în continuă creştere, ritmul de majorare înregistrând chiar o accelerare. Spre exemplu, la începutul acestui an, datele BNR arătau un nivel mediu al datoriei de circa 1.021 lei pentru fiecare persoană.

Iar comparativ cu finele primului semestru din 2006, restanţa medie a urcat cu aproape 200 lei. Pe de altă parte, în perioada ianuarie-iunie 2007, datoriile populaţiei către sistemul bancar au crescut mult mai rapid, ajungând până la nivelul de 1.450 lei/persoană. Totodată, un alt semnal de alarmă îl constituie faptul că restanţierii la mai multe bănci se înmulţesc.

Astfel, deşi Biroul de Credit a raportat, în iunie 2007, peste 296.000 persoane fizice cu întârzieri la plată mai mari de 30 zile, numărul total al creditelor cu datorii depăşeşte 375.000 restanţe. Adică, totalul contractelor care au înregistrat întârzieri de plată este cu 27% mai mare decât cel al persoanelor fizice, în creştere cu aproape trei puncte procentuale faţă de sfârşitul primului semestru al anului trecut. Biroul de Credit împlineşte trei ani de funcţionare Instituţiile participante în sistemul Biroului de Credit reprezentau, la jumătatea lunii iunie, aproximativ 97% din piaţa creditelor de retail.

Astfel, 23 bănci, şase societăţi de credit de consum, o companie de leasing şi una de asigurări trimit date negative către Biroul de Credit. În schimb, la finele lui mai, numai opt bănci ofereau şi informaţii pozitive - nu numai restanţele, ci şi gradul total de îndatorare al clienţilor persoane fizice. Biroul de Credit din ţara noastră funcţionează după reguli similare celor din alte ţări europene care dispun de astfel de instituţii.

Astfel, cele 27 de instituţii membre ale Asociaţiei Europene a Birourilor de Credit au un termen mediu de afişare a datelor de 5,1 ani (cinci ani în România), iar majoritatea băncilor furnizează informaţia negativă în cazul unor restanţe care depăşesc 30 de zile. Iar un studiu realizat de această organizaţie în rândul a 24 birouri de credit din Europa, inclusiv cel din ţara noastră, arată faptul că un sfert din aceste instituţii nu oferă informaţii pozitive.

Tot în şase ţări, principiul reciprocităţii nu este aplicat. Pe de altă parte, în aproape 80% din ţări, sistemul bancar poate apela şi la alte baze de date pentru a căuta restanţierii. În plus, în cazul a 14 ţări, legislaţia impune ca, în momentul în care o persoană şi-a achitat datoriile,banca respectivă să informeze Biroul de Credit. În caz contrar, băncile pot fi penalizate.