Regiunile nu pot scăpa de dependenţa financiară faţă de puterea centrală

Toate judeţele care formează viitoarele regiuni primesc anual zeci de milioane de euro de la bugetul central pentru a-şi acoperi cheltuielile locale. Doar două regiuni – Bucureştiul şi Sudul – ar contribui la formarea PIB cu mai mult de 12,5%, media naţională.

Împărţirea ţării pe opt regiuni administrativ-teritoriale a aprins imaginaţia politicienilor care deja se văd repartizând resursele locale pe criterii discreţionare. O analiză mai atentă a statisticilor oficiale arată, însă, că acele resurse sunt insuficiente pentru funcţionarea independentă a viitoarelor entităţi microstatale şi că, pentru echilibrarea balanţei venituri/cheltuieli locale, bugetul central alocă anual sute de milioane de euro.

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a principalilor indicatori economici regionali rezultaţi din analiza datelor statistice, din care reiese relativ limpede că niciuna dintre viitoarele regiuni nu se va putea desprinde complet, mai ales din punct de vedere bugetar, faţă de centru.

Finanţare naţională, putere locală

Cel mai important „barometru“ care arată cât de (in)dependentă este o regiune faţă de centru e cel dat de alocările din TVA pentru echilibrarea balanţei bugetelor locale. Aceste alocări sunt repartizate pe judeţe, iar sumele judeţelor care compun fiecare regiune în parte arată că de la centru sunt alocate zeci de milioane de euro pe an pentru echilibrarea acestora.

Dacă regionalizarea ar fi avut loc în 2012, atunci „campioanele“ dependenţei bugetare faţă de centru ar fi Nord-Estul, cu alocări de 88,7 milioane de euro, Sudul, cu 66 de milioane de euro şi Sud-Estul, cu 55,7 milioane de euro. La polul opus s-ar regăsi Bucureşti-Ilfov, regiune care a primit doar 2,2 milioane de euro, şi Vestul, cu 35 de milioane de euro.

De cealaltă parte avem un nou „barometru“, care arată cât de mult contribuie regiunile la formarea Produsului Intern Brut al României. Nici aici nu stăm tocmai bine, având în vedere că doar două regiuni participă cu mai mult de 12,5%, cât ar fi o medie naţională rezonabilă, respectiv Bucureşti-Ilfov (cu peste 25%) şi Sudul (cu 12,6%). Restul au contribuţii cuprinse între 11,6% (Centru) şi 8,1% (Sud-Est). Iată că majoritatea regiunilor contribuie puţin la formarea PIB, implicit la creşterea economică şi alimentarea bugetului central, dar cer mult pentru a-şi acoperi cheltuielile locale. Sau, dacă vreţi, puterile locale vor avea pretenţii regionale, dar vor depinde tot de finanţările naţionale.

Clientelismul politic, în cifre

În perioada postdecembristă, repartizările bugetare de la centru către unităţile administrative din teritoriu s-au făcut discreţionar, a arătat recent, într-un raport, organizaţia Expert Forum. Cifrele afişate în acel raport arată că, în perioada 2004-2011, topul clientelismului politic a fost dominat de regiunea Sud-Est, care a primit în total 248,6 milioane de euro. Următoarele clasate sunt Sud şi Vest (cu câte 215,6 milioane de euro), Centru (190,3 milioane de euro), Nord-Est (189,5 milioane de euro), Sud-Vest (143,6 milioane de euro), Vest (125,6 milioane de euro) şi Bucureşti-Ilfov (24 de milioane de euro).

Jumătate din România, pe zero sau pe minus

Cum a evoluat economia fiecărei regiuni în 2012? Datele centralizate la Comisia Naţională de Prognoză (principala sursă oficială în analiza noastră) arată că trei regiuni – Sud-Est, Sud şi Nord-Vest – au ieşit pe minus faţă de 2011, alte două – Vest şi Sud-Vest – au crescut cu mai puţin de 1% şi doar două – Bucureşti-Ilfov şi Nord-Est – au avut plusuri vizibile, într-un an în care media naţională a fost de +0,2%.

Bugetele de familie, la limita subzistenţei

La nivel naţional, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a fost de aproape 6.500 de euro în 2012. Această medie a fost depăşită doar în Bucureşti-Ilfov (cu 14.600 de euro/locuitor) şi Vest (7.026 de euro/locuitor). În celelalte zone, aceste sume erau cuprinse între 3.884 de euro/locuitor (în Nord-Est) şi 6.053 de euro/locuitor (în Centru).

Salariul mediu net lunar nu diferă foarte mult de la regiune la regiune, dacă excludem zona Bucureşti-Ilfov (unde venitul este de 2.189 de lei), dar numărul salariaţilor este decisiv în economia fiecăreia. Cel mai mic salariu se câştigă în Nord-Est (1.230 de lei), iar cele mai mari – după Bucureşti – se regăsesc în Vest (1.389 de lei), respectiv în Sud-Vest (1.386 de lei).

În trei regiuni, mai puţin de 20% sunt şi salariaţi: Nord-est, cu 15,7%, Sud, cu 17,2% şi Sud-Vest, cu 18,3%. Ca populaţie ocupată, în Nord-Est şi în Sud avem doar 3 locuitori ocupaţi din 10, iar în celelalte avem o medie relativ constantă de 4 din 10.

Toate aceste cifre referitoare la bugetele familiilor arată că, în plan regional, românii se descurcă mult mai greu decât arată statisticile naţionale, ale căror medii sunt influenţate de „performanţele“ din Capitală. Iar regionalizarea ar accentua, cel puţin în prima fază, discrepanţele existente acum între diferitele zone şi Bucureşti.

Duşan: „Competiţia ar trebui să fie corectă“

Observând dependenţa regiunilor faţă de centru, prin comparaţie cu nivelul redus de contribuţie la formarea PIB, analiştii economici sunt destul de rezervaţi în aprecierea oportunităţii proiectului de regionalizare. „Între diversele regiuni ar trebui să se genereze o competiţie în sens pozitiv – cine participă mai mult la creşterea economică naţională? – şi să se creeze condiţiile pentru ca această competiţie să fie corectă. Deocamdată, observăm că există un grad relativ ridicat de dependenţă faţă de centru, şi asta va pune sub semnul întrebării libertatea de decizie regională“, a declarat pentru „Adevărul“ Marian Duşan, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator. El arată că „priorităţile specifice fiecărei regiuni pot fi abordate separat, dar cele comune, cum ar fi crearea de locuri de muncă, mărirea puterii de cumpărare şi atragerea de investiţii străine, trebuie atacate în consens“. Altfel, spune Duşan, „vom avea opt regiuni sărace şi pline de nevoi şi o Capitală de la care toţi aşteaptă ajutoare“.

Există un grad relativ ridicat de dependenţă faţă de centru, şi asta va pune sub semnul întrebării libertatea de decizie regională. Marian Duşan preşedinte Romanian Business Accelerator