Răzvan Nicolescu cere UE să urgenteze punerea în funcţiune a gazoductului Bulgaria – Grecia: România a făcut partea cea mai grea

Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu i-a transmis o scrisoare deschisă Comisarului pentru Energie Kadri Simson, exprimându-şi profunda îngrijorare cu privire la întârzierile repetate şi nejustificate ale punerii în funcţiune a gazoductului Bulgaria – Grecia.

„La 10 decembrie 2014, în calitatea mea de atunci de ministru român al energiei, lansam împreuna cu omologii din Grecia şi Bulgaria proiectul European al Coridorului Vertical care îşi propunea să diversifice rutele şi mai ales sursele de aprovizionare cu gaz natural pentru regiunea noastră, prin accesul la terminalele greceşti de LNG şi la gazul produs în Azerbaidjan. Lansarea a avut loc la sediul Comisiei Europene, în prezenţa Vicepreşedintelui Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, Măros Sefcovic.

Eram cu toţii hotăraţi şi optimişti că vom genera surse alternative pentru consumatorii europeni şi pentru cei din Republica Moldova şi Ucraina, două ţări vecine integrate în piaţa noastră prin apartenenţa la Tratatul Comunităţii Energetice din Sud-Estul Europei”.

Potrivit lui Răzvan Nicolescu, prima etapă în realizarea acestui proiect era realizarea fluxului invers între Bulgaria şi Grecia care ar fi trebuit să se realizeze în primii trei ani după semnarea din decembrie 2014: “Schimbările de guvern din cele două ţări UE, lipsa de voinţa a conducerii Bulgartransgaz de a respecta înţelegerile asumate precum şi inactivitatea serviciilor de specialitate ale Comisiei Europene în a-şi îndeplini atribuţiile de monitorizare a implementări obiectivelor europene şi a legislaţiei aferente, inclusiv cea care priveşte prevenirea unor abuzuri de poziţie dominantă, au făcut că proiectul să fie, astăzi, încă nefuncţional.

Din fericire, partea cea mai complicată tehnic (BRUA) a Coridorului Vertical a fost realizată de România în timpul asumat şi în bugetul alocat.

Această ineficienţă în urmărirea atingerii obiectivelor generale ale UE, coroborată cu dezvoltarea rapidă a altor proiecte de infrastructură (prelungirea Turkstream prin Bulgaria către Ungaria) au agravat dependenţa consumatorilor europeni din regiunea noastră de o sursă unică de furnizare (Gazprom) în loc să o reducă, aşa cum ne-am propus în 2014. Aceste proiecte şi acţiuni au fost derulate, inclusiv, cu participarea companiilor europene Bulgartransgaz (Bulgaria) şi FGDZ (Ungaria). Ca unul care şi-a dedicat o parte importantă din carieră pentru a servi interesele Uniunii Europene, inclusiv în calitate de Preşedinte al ACER, îmi este greu să accept această lipsă de acţiune din partea serviciilor Comisiei Europene. Obiectivele şi regulile trebuie respectate în UE de către toţi.

După cum probabil cunoaşteţi, blocajele în infrastructura europeană de gaz natural reprezintă o problemă tot atât de mare ca deficitul de aprovizionare.

Având în vedere cele de mai sus vă solicit să începeţi o procedura rapidă de verificare a conformităţii acţiunilor Bulgartransgaz cu legislaţia europeană. O nouă iarnă se apropie. Au trecut opt ani şi nu mai este timp de poveşti.

Rugându-va să consideraţi scrisoarea mea, adresată în nume personal, o plângere formală la care aştept un răspuns rapid din partea serviciilor dvs. va rog să primiţi salutul meu cordial”.

În luna iulie, autorităţile din Bulgaria şi Grecia au participat cu mare fast la ceremonia de inaugurare a Interconectorului  Grecia – Bulgaria (IGB) lângă oraşul grecesc Komotini, însă acesta nu este, încă, în exploatare comercială. 

La începutul lunii august,  ministrul interimar al Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice din Bulgaria, Ivan Shishkov, a declarat că întregul stat sprijină contractorul care se ocupă de Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria pentru a asigura finalizarea proiectului.

La rândul său, Lyudmil Yotsov, directorul executiv al Bulgargaz, furnizorul de gaze naturale din Bulgaria , a avertizat recent că nu este clar dacă interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria va intra în funcţiune în octombrie, potrivit BTA.