Ratingul S&P, explicat de analiști: „România, pacient în terapie intensivă dependent de perfuzii”. Ce se poate face
0Faptul că agenția de rating S&P a menținut calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt este o veste îmbucurătoare, România având câteva pârghii de redresare la îndemână, au explicat analiștii pentru „Adevărul”.
Întrebați ce riscuri sunt și ce ar trebui să se întâmple în România ca să se schimbe în bine ratingul de țară, analiștii au punctat că totul depinde de cât de eficiente se vor dovedi a fi măsurile fiscale luate deja de Executiv.
„Agenția a menținut perspectiva negativă asupra riscului de țară pe de o parte, din cauza efectelor depresive ale măsurilor de austeritate asupra dinamicii economiei, adică riscul de recesiune, și pe de altă parte, din cauză că această austeritate riscă să fie desființată odată cu încheierea mandatului dlui Bolojan.
Este posibil ca perspectiva negativă asupra riscului să fie eliminată dacă măsurile bugetare aduc rezultatele scontate, iar economia nu se scufundă în recesiune.
Însă pe termen lung este clar că doar o economie dinamică, caracterizată de o creștere economică susținută și de o politică bugetară axată mai puțin pe creșteri de taxe și mai mult pe stoparea risipei sunt de natură să justifice o îmbunătățire a ratingului”, a declarat pentru „Adevărul” economistul Bogdan Glăvan.
Codîrlașu: Este nevoie și de măsurile din pachetele 2 și 3
La rândul lui, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a explicat că menținerea ratingului României este de bun augur, cu atât mai mult cu cât S&P l-a emis înainte de deadline.
„Dacă nu se întâmplă ceva rău, și nu cred că se va întâmpla, și celelalte agenții de rating - Fitch și Moodys vor menține ratingul României, nu-l vor înrăutăți. S&P a văzut că s-au luat măsuri, s-au crescut taxele, dar asta nu e suficient. Trebuie să vină și cu pachetul 2 și 3 de măsuri fiscal-bugetare. Pe moment s-a rezolvat taxând populația și crescând inflația, dar nu este suficient.
Comisia Europeană spunea anul trecut că România a crescut foarte mult cheltuielile de personal din administrația publică. Aceste cheltuieli trebuiau reduse încă de anul trecut.
Altfel vom fi nevoiți să creștem în fiecare an taxele, iar asta nu e o soluție. Trebuie ținute sub control, cheltuielile, altfel de vom chinui încă 2 sau 3 ani de acum încolo”, a declarat Adrian Codîrlațu pentru „Adevărul”.
Negrescu: Ne-a trecut glonțul pe la ureche
La rândul său, Adrian Negrescu a punctat că anunțul S&P reprezintă o adevărată gură de oxigen nesperată pentru România.
„Menținerea ratingului era decisivă dintr-un simplu motiv – dacă am fi fost retrogradați la Junk, mare parte din fondurile de investiții care dețin datoria publică a României ar fi trebuit, conform regulilor lor, să vândă titlurile de stat românești (nu au voie să investească în țări nerecomandate investițiilor), iar asta ar fi dus la o gravă problemă financiară pentru România.
Dacă exodul capitalului s-ar fi confirmat, am fi intrat aproape sigur în incapacitate de plată cu toate bufferele pe care statul le deține la Finanțe și cu toată rezerva valutară a BNR. România ar fi devenit terenul speculațiilor valutare, iar o prăbușire a monedei naționale ar fi devenit posibilă.
Ne-a trecut glonțul pe la ureche și trebuie să înțelegem în ce criză ne aflăm. Ne-o confirmă inclusiv S&P care remarcă faptul că avem „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008”. Asta pentru cei care încă mai cred că nu ne aflăm în criză și că asistăm doar la o perdea de fum construită în jurul intereselor politice”, a spus Negrescu.
Remarcând că S&P insistă pentru necesitatea adoptării de urgență a pachetului 2, menit să consolideze finanțele țării, Adrian Negrescu a precizat că dacă S&P estimează, urmare a acestor reforme, o scădere a deficitului bugetar la 6,4% anul viitor este un element încurajator care vine să ofere argumente investitorilor pentru a continua să investească în România.
„De la 10 la 6,4% în numai 2 ani reprezintă o corecție bugetară ambițioasă pe care sperăm să o vedem confirmată. Dincolo de menținerea ratingului, S&P vede și consecințele măsurilor de austeritate. Estimează inflația la 9%, ceea ce reprezintă cea mai amplă perspectivă de până acum, și se așteaptă la o încetinire semnificativă a economiei. Vestea bună este că S&P nu vede, cel puțin pentru moment, o recesiune pentru România. Pe ansamblu, S&P vede România ca un pacient ajuns la terapie intensivă și care nevoie de perfuzii. Dacă acestea vor reuși să-l repună pe picioare, perspectivele de însănătoșire vor fi pozitive. Asta mai cu seamă că, în orizontul următorilor 2-3 ani, avem la dispoziție 44 de miliarde de euro bani europeni care ne pot ajuta să revenim pe o creștere economică solidă și, de ce nu, să asistăm și la o scădere a fiscalității”, a încheiat consultatul fiscal Adrian Negrescu.
S&P menţine perspectiva ratingului României la negativă
Amintim că, Agenţia de evaluare financiară S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan.
Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanţii Standard & Poor’s (S&P), scrie News.
La începutul anului, agenţia a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar faţă de cele două analize considerate obişnuite în cursul unui an pentru emitenţii suverani, în primăvara şi în toamna anului 2024.
Analiza şi decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenţia de rating a ţinut cont şi de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunţată de către autorităţi pentru bugetul acestui an.
Acum, S&P anunţă că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, acordate României, menţinând o perspectivă negativă, menţionând în continuare riscurile continue la adresa finanţelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunţate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, relatează Profit.ro.
Conform agenţiei de rating, noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 şi de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, faţă de 9,3% în 2024. S&P menţionează că această corecţie fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenţia şi-a redus proiecţiile de creştere a PIB-ului la 0,3% în 2025 şi la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Este însă arătat că inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est şi se aşteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creşterilor preţurilor la energie electrică, a majorărilor TVA şi a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Naţională a României, care probabil va menţine politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice.
”Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ menţinerea de către guvern a unui deficit semnificativ al ţării. Acestea fiind spuse, observăm riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă”, arată S&P.
Scenariul pesimist
S-ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora.
De asemenea, s-ar putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent mare și persistent al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă ajustarea fiscală a României nu reduce deficitele de cont curent sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ.
Scenariul optim
Agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Se încarcă comentariile...
