Agenţia Standard & Poors menţine perspectiva ratingului României la negativă. Inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est şi se aşteaptă să crească
0Agenţia de evaluare financiară S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan.
Calificativul "BBB-" este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk. Decizia este luată după ce, în urmă cu zece zile, premierul Ilie Bolojan şi ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanţii Standard & Poor’s (S&P), scrie News.
La începutul anului, agenţia a înrăutăţit perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă şi a confirmat calificativul la "BBB-", ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, în cadrul unei evaluări la început de an, stabilită suplimentar faţă de cele două analize considerate obişnuite în cursul unui an pentru emitenţii suverani, în primăvara şi în toamna anului 2024.
Analiza şi decizia S&P au venit atunci cu numai câteva zile înainte de prezentarea proiectului de buget pentru 2025, astfel că nu era clar dacă agenţia de rating a ţinut cont şi de reducerea suplimentară a cheltuielilor anunţată de către autorităţi pentru bugetul acestui an.
Acum, S&P anunţă că a confirmat ratingurile „BBB-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, acordate României, menţinând o perspectivă negativă, menţionând în continuare riscurile continue la adresa finanţelor publice în pofida măsurilor de consolidare fiscală anunţate de noul guvern, condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, relatează Profit.ro.
Conform agenţiei de rating, noul Guvern, care a preluat mandatul după alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte, la mijlocul lunii mai, a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 şi de 3,5% din PIB în 2026, preconizându-se că aceste măsuri vor reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, faţă de 9,3% în 2024. S&P menţionează că această corecţie fiscală are loc pe fondul unor provocări economice semnificative. Pe acest fond, Agenţia şi-a redus proiecţiile de creştere a PIB-ului la 0,3% în 2025 şi la 1,3% în 2026, reflectând impactul măsurilor de consolidare asupra unei economii deja în încetinire.
Este însă arătat că inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est şi se aşteaptă să crească la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creşterilor preţurilor la energie electrică, a majorărilor TVA şi a altor factori. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Banca Naţională a României, care probabil va menţine politica monetară actuală în ciuda încetinirii economice.
”Previziunile noastre de bază, care stau la baza confirmării ratingurilor noastre „BBB-” pentru România, includ menţinerea de către guvern a unui deficit semnificativ al ţării. Acestea fiind spuse, observăm riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă”, arată S&P.
Scenariul pesimist
S-ar putea reduce ratingurile în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României se abate semnificativ de la așteptări. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă creșterea economică modestă împiedică eficacitatea acestora.
De asemenea, s-ar putea reduce ratingurile dacă datoria externă a țării crește semnificativ peste ipotezele actuale sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent mare și persistent al țării se deteriorează. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă ajustarea fiscală a României nu reduce deficitele de cont curent sau dacă plata fondurilor UE către România este întârziată semnificativ.
Scenariul optim
Agenția ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României s-ar reduce substanțial, susținute de o redresare a creșterii economice.
Despre măsurile fiscale adoptate de premierul Bolojan
Noul guvern condus de premierul Bolojan a adoptat rapid un set de măsuri de consolidare, cea mai importantă încercare de corecție fiscală a României de la criza financiară globală din 2008. Măsurile fiscale propuse vor reduce deficitele, dar vor contribui probabil și la încetinirea economiei, apreciază S&P.
Un aspect pozitiv este că agenda de corecție fiscală și reformă a noului guvern va contribui la deblocarea fondurilor UE.
Alegerile prelungite din România s-au încheiat. „Anul electoral super” 2024 din România a cuprins alegeri locale, europene, prezidențiale și parlamentare și s-a încheiat cu anularea de către Curtea Constituțională a României a rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale, pe motivul unei presupuse interferențe din partea unor surse străine. Decizia a contribuit la tensionarea climatului politic, după ce au avut loc mai multe proteste în urma deciziei Curții. Alegerile prezidențiale au fost repetate la începutul lunii mai și s-au soldat cu victoria candidatului independent Nicușor Dan asupra candidatului anti-establishment George Simion. Între timp, guvernul anterior, condus de premierul Marcel Ciolacu, a demisionat după ce candidatul său la președinție nu a reușit să se califice în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.
După o scurtă perioadă interimară, Ilie Bolojan a fost numit în funcția de prim-ministru, amintește agenția.
Riscuri politice persistente legate de punerea în aplixare a măsurilor fiscale
„Prim-ministrul Bolojan pare să aibă un mandat puternic pentru agenda sa de reforme și corectarea fiscală, susținut de președinte și de o largă majoritate parlamentară, dar ne așteptăm la riscuri politice persistente legate de punerea în aplicare a acesteia. Actualul guvern este format din patru partide: Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvă România (USR), pro-reformistă, și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Un grup de delegați independenți are, de asemenea, o pondere importantă; împreună, aceștia dețin aproape două treimi din locurile din Parlament. Cu toate acestea, ne așteptăm ca punerea în aplicare a mai multor măsuri de reformă, precum și agenda strictă de consolidare să pună la încercare coeziunea coaliției guvernamentale în următorii doi ani. În plus, menționăm că mandatul prim-ministrului Bolojan va expira la sfârșitul anului 2026, în cadrul unui acord de împărțire a puterii cu PSD (conform căruia el trebuie să-și transfere funcția unui partener de coaliție). Acest lucru afectează perspectivele agendei de reformă și ale politicii fiscale după 2026, în special în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare de la sfârșitul anului 2028. Corectarea fiscală va suprima și mai mult ceea ce consideram a fi perspective de creștere slabă pentru acest an. Am redus prognoza noastră de creștere reală la 0,3 % pentru acest an (de la 1,8 % anterior) și la 1,3 % pentru 2026 (de la 2,6 %). Creșterea economică a încetinit deja anul trecut, până la 0,8% (față de o medie de 4% în perioada 2021-2023), iar această tendință a continuat pe tot parcursul primei jumătăți a anului 2025. Cererea internă a încetinit, din cauza creșterii salariale mai reduse și a unei ușoare relaxări a pieței muncii (față de nivelurile istorice scăzute ale șomajului înregistrate în 2023 și 2024). Cu toate acestea, cererea de importuri a rămas ridicată, în timp ce cererea externă s-a redus, parțial din cauza încetinirii cererii din partea principalilor parteneri comerciali ai României din UE, inclusiv Germania. Pentru 2026, ne așteptăm ca redresarea cererii externe și creșterea investițiilor finanțate de UE să susțină o ușoară relansare a creșterii economice”, se notează în analiza Agenției S&P.
Importanța fondurilor europene
Deblocarea fondurilor UE pentru investiții publice va stimula creșterea economică pe termen mediu. În acest context, politica fiscală și agenda de reforme a guvernului ar trebui să contribuie la deblocarea fondurilor care sunt potențial disponibile pentru România.
Țara se află sub procedura de deficit excesiv a UE din 2020 și multe obiective importante din PRR nu au fost atinse, ceea ce a dus la întârzieri în disponibilitatea fondurilor UE pentru România.
Fonduri UE în valoare de aproximativ 44 de miliarde EUR, reprezentând peste 12 % din PIB-ul estimat pentru 2025, sunt încă disponibile pentru România în cadrul actualului cadru financiar multianual 2021-2027 și în cadrul RRF. Aceste fonduri vor permite investiții mai mari în sectoare precum tranziția energetică, transporturile și sănătatea, scrie S&P.
Provocări pe termen lung
Economia României continuă să se confrunte cu mai multe provocări pe termen lung, printre care tendințele demografice nefavorabile, care vor persista. Scăderea populației în vârstă de muncă ar putea încetini din ce în ce mai mult creșterea economică, în absența unor eforturi de reformă menite să remedieze neconcordanțele dintre cererea și oferta de competențe sau să îmbunătățească mediul de afaceri și, în ultimă instanță, să încetinească emigrația netă. În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă din România a scăzut cu aproximativ 1,1 % pe an și ne așteptăm ca această scădere să se modereze doar marginal în următorii ani. tandard & Poors.
Se încarcă comentariile...
