RAPORT România domină topul fraudelor cu fonduri europene. Cu peste 100 de nereguli, avem corecţii financiare de 285 de milioane de euro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
În agricultură s-au constatat cele mai multe fraude cu fonduri comunitare
În agricultură s-au constatat cele mai multe fraude cu fonduri comunitare

Ţara noastră apare într-un clasament al Comisiei Europene pe locul al doilea la numărul de nereguli în cheltuirea fondurilor comunitare (109) şi pe al treilea la corecţiile financiare (285 de milioane de euro) înregistrate în anul 2013.

Raportul Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare ale UE pe anul 2013, publicat vineri, plasează România printre ţările cu cea mai intensă activitate de fraudare a fondurilor comunitare înregistrată anul trecut.

Ca număr de nereguli catalogate ca frauduloase, România are 109 şi este depăşită doar de Italia (302), apoi urmată de Bulgaria (97) şi de Polonia (91).

Din cauza acestor fraude, România a suferit corecţii financiare de 285 de milioane de euro în anul 2013, în creştere faţă de 2012. În anul 2013, cele mai mari corecţii financiare au primit Spania (717 milioane de euro) şi Italia (382 de milioane de euro), urmate de România, reiese din raportul Comisiei Europene.

Agricultura, campioana fraudelor
 
Dintre neregulile constatate în absorbţia fondurilor europene, România a raportat în anul 2013 un total de 109 nereguli de natură frauduloasă: 60 la agricultură, 23 la politica de coeziune şi 26 la cele de preaderare.

Sumele implicate în fraudele raportate de România se ridică la 36,5 milioane de euro.

Cele mai mari sume implicate în nereguli frauduloase sunt la politica de coeziune - circa 23 de milioane de euro.

În 2013, doar un singur stat membru, Irlanda, nu şi-a clasificat vreo neregulă ca fiind frauduloasă. Detecţia continuă să varieze în rândul statelor membre.
Statele membre care au detectat şi raportat cel mai mare număr de nereguli frauduloase sunt: Italia, România, Bulgaria, Polonia, Danemarca şi Grecia (între 302 şi 55).
În termeni de sume implicate, cele mai mari cifre au fost raportate de Italia, Polonia, România, Grecia şi Germania (între 68 şi 24 de milioane de euro)
“, se mai arată în raport.

POSDRU, campionul corecţiilor

Cea mai mare parte a corecţiilor suferite de România în anul 2013 se referă la banii din Fondul Social European (FSE), unde sancţiunea se ridică la 219 milioane de euro.

Din FSE este finanţat în primul rând Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), dar şi Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA).

Alte corecţii s-au aplicat la proiectele finanţate din: Fondul european de garantare agricolă (28 de milioane de euro), Fondul de coeziune (21 de milioane de euro) şi Fondul de dezvoltare rurală (17 milioane de euro).

Banii din corecţiile financiare suferite nu sunt neapărat pierduţi de România, ci reţinuţi din următoarele solicitări de fonduri europene de la CE şi realocati ulterior tot ţării.

Corecţiile cresc însă riscul dezangajării banilor europeni, fondurile rămase neabsorbite (inclusiv corecţiile acumulate) fiind retrase de Comisia Europeană la finalul anului 2015.


Sold pozitiv de patru miliarde de euro

În anul 2013, România a absorbit fonduri europene de peste 5,5 miliarde de euro, dar a contribuit la bugetul UE cu 1,5 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de patru miliarde de euro, potrivit Programului de convergenţă al Guvernului.

Raportat la acest sold, corecţiile financiare reprezintă circa 7,1%.

Raport CE Fraude Engl

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite