Protecţia consumatorului, urgentată de Guvern sub presiunea sancţiunilor de la Comisia Europeană pentru întârziere
0
Măsurile care protejează consumatorul, introduse de Comisia Europeană şi pentru care Bruxelles-ul a atenţionat România că este pasibilă de sancţiuni din cauza neaplicării acestora, au fost aprobate de Guvern prin ordonanţă de urgenţă. Adoptarea vine după ce, iniţial, respectivele măsuri au fost avizate tot de Guvern printr-o lege a cărei aplicare era mai târzie.
Comisia Europeană a decis însă să adopte o singură directivă cu norme standard privind aspectele comune ale contractelor la distanţă şi ale contractelor negociate în afara spaţiilor comerciale, al cărei termen de intrare în vigoare este 13 iunie 2014.
În prezent, în România, relaţiile dintre consumatori persoane fizice şi operatorii economici sunt reglementate de OG 106/1999 privind contractele încheiate în afara spaţiilor comerciale şi de OG 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanţă.
Ordonanţa din 1999 stabileşte că un consumator are la dispoziţie un termen de 7 zile lucrătoare pentru a denunţa unilateral un contract, iar ordonanţa din anul 2000 stabileşte un termen de 10 zile lucrătoare pentru exercitarea acestui drept de către consumator.
Termenele pentru toate contractele, prelungite la 14 zile
Astfel, consumatorii vor avea un termen unic de 14 zile în care să se retragă din contractele încheiate la distanţă sau negociate în afara spaţiilor comerciale, iar comercianţilor li se va interzice să mai ceară de la consumator comisioane care depăşesc costul suportat pentru utilizarea unui mijloc de plată.
La începutul lunii mai, oficialii Comisiei Europene au atenţionat România că termenul pentru transpunerea acestei directive a expirat la 13 decembrie 2013 şi, pentru că nu i-au fost comunicate din partea autorităţilor române măsurile naţionale pentru transpunerea directivei, a declanşat o acţiune în constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, transmiţând o scrisoare de punere în întârziere.
Risc de sancţiuni în sumă forfetară: 1,78 milioane de euro
Guvernul era avertizat că faza contencioasă debutează cu sesizarea Curţii Europene de Justiţie (CJUE) de către Comisie, care poate condamna statul vizat dacă constată neîndeplinirea obligaţiilor. În acest caz, CJUE poate aplica statului vizat sancţiuni pecuniare în sumă forfetară şi/sau penalităţi pe zile de întârziere în limita valorii indicate de Comisia Europeană.
Potrivit comunicării Comisiei, suma forfetară minimă fixă care ar putea fi propusă pentru România este în valoare de 1.787.000 de euro.
Penalităţile pe zile de întârziere constau în obligarea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi/lună/an de întârziere.
Acestea sunt de natură să determine un stat membru să pună capăt cât mai repede încălcării constatate şi care persistă.
Potrivit Comisiei, penalităţile cu titlu cominatoriu se calculează pornind de la o sumă de bază care în prezent este stabilită la 650 de euro pe ziua de întârziere.
Această sumă de bază este înmulţită cu un coeficient de gravitate, cu un coeficient de durată şi cu factorul «n» stabilit pentru Romania, de 3,32.
Având în vedere aspectele de mai sus, este necesar ca proiectul de act normativ să fie promovat de către Guvern ca ordonanţă de urgenţă.
Se încarcă comentariile...
