Exclusiv Principala reformă necesară în România: „Să ieșim din perioada de flămânzeală în care totul e despre propriul stomac”
0Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilierul onorific al președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, vorbește despre reformele necesare pentru a „repara” România. Pe primul loc, spune el, este reforma mentalității.
Continuăm cu partea a doua a interviului cu antreprenorul Dragoș Anastasiu, unul dintre cei mai prolifici oameni de afaceri din România, care ocupă, din februarie 2025, funcția de Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri.
Adevărul: Ce așteptări are zona de business de la noul președinte?
Dragoș Anastasiu: În primul rând să redea încrederea și speranța într-o normalitate și eu cred că asta s-a întâmplat în ultimele trei luni la Cotroceni. Prin normalitate s-a schimbat percepția, nu prin ceva senzațional, ci pur și simplu prin normalitate. Deci speranța și încrederea este foarte importantă, încrederea în societatea românească și încrederea celor de afară cu care colaborăm, care ne finanțează, oamenii care investesc în noi.
Doi, să se aplice asupra educației. Și sigur să contribuie la eliminarea dezechilibrelor, inclusiv cele financiare. Sigur nu e competența președintelui, dar este puterea de influențare a președintelui și de mediere între instituțiile statului.
Așteptăm simplificare debirocratizare, așteptam investiții serioase în sistemul de educație. Și ne dorim să fie un om deschis care să colaboreze cu societatea. Să știți că la Cotroceni există un pericol destul de mare de izolare, pentru că e sistemul de așa natură și locul de așa natură. Și eu sper că vom avea un președinte care va rămâne cu picioarele pe pământ și care nu se va izola.
„Principala reformă este cea a mindset-ului, a mentalității”
Ce tip de reforme credeți că ar trebui urgent făcute în acest moment în România?
Două tipuri, cel puțin două, dacă nu trei, pe termen scurt, mediu și lung.
Cele pe termen lung trebuie începute, puse bazele, dar nu vor avea un efect imediat, ci peste unu-două cicluri electorale, vorbim despre reforma clasei politice și reforma administrativă a României. Avem mult prea multe primării, mult prea multe consilii județene, mult prea multe instituții deconcentrate și așa mai departe. Deci asta este reforma statului, care va trebui începută, discutată, pusă pe hârtie, dar nu va avea efecte imediate. Nu mai avem nevoie de atâția parlamentari, am făcut și un referendum, să avem doar 300 și ne-am bătut joc de el.
Deci asta e reforma statului, trebuie începută, și va avea efecte dacă vom avea o majoritate parlamentar, va avea efecte peste unu-două cicluri electorale.
Mai avem, pe de altă parte, pe termen scurt sau scurt-mediu, aici ai nevoie de o reformă fiscală. Întreaga fiscalitate a României trebuie regândită, simplificată, eliminate dezechilibrele, eliminate inechitățile. E o problemă gravă de lipsă de echitate în societatea românească, peste tot, în toate domeniile. Unii plătesc taxe, alții nu plătesc, unii respectă legea, alții nu respectă. Este inechitate. Și sentimentul ăsta duce și la rezultatul pe care l-ați văzut la vot. Avem nevoie de reforma justiției. E clar că nu mai poate să funcționeze pensionarea la 48 de ani, cu pensii extrem de mari și a doua zi ne angajăm și facem altceva.
E nevoie de reformă în educație, România educată a fost un lucru așa frumos pe hârtie, dar care n-a produs efecte așa cum ar fi trebuit. Deci e o reformă serioasă în educație. Deci avem de lucru peste tot, dar cred că principala reformă este cea a mindset-ului, a mentalității. Să înțelegem că ieșim din perioada de flămânzeală în care totul era despre propriul stomac și intrăm într-o perioadă de colaborare în care este despre echipe, despre noi, nu mai este doar despre mine. Și probabil că cu asta ar trebui să începem, cu reforma mindset-ului și a culturii societale. Să ne vedem mai mult unii pe alții.
Ucraina și-a făcut o digitalizare completă în 2 ani de război. România ce face?
Președintele a susținut că este nevoie și de reforma sistemului sanitar și el vede ca urgentă digitalizarea acestuia. Sunt șanse reale să avem o digitalizare rapidă?
Uitați-vă că Ucraina a făcut o digitalizare aproape completa în 2 ani de război. Bineînteles că sunt șanse. Mai ales ca tot sistemul dezvoltat în Ucraina ne-a fost oferit și nouă la nivel de know-how și așa mai departe. Nici măcar nu mai trebuie să reinventăm atât de mult. Deci, digitalizarea este obligatorie în combinație cu inteligența artificială. Și da, se poate face foarte rapid. Uitați-vă încă o dată, inclusiv Moldova. În Ucraina, totul se face de pe telefon. Dacă vreți să vă reînnoiți buletinul, pașaportul, ele se pot folosi și la nivel electronic, nu-ți mai trebuie fizic. Ce să vă mai zic, toată relația cu banca, dacă vreți să vă înmatriculați pe o mașină nu mai trebuie să vă duceți pe nicăieri. Deci toate lucrurile astea se fac de pe telefon acum. Nu e science fiction. Și Ucraina a dovedit că a făcut cea mai bună platformă. Am tot zis că Estonia are o platformă digitală foarte bună. Ei bine, cea ucraineană e mai bună decât cea estoniană.
Întrebarea e dacă vrem. Și dacă nu, tot mergem cu... fofârlica și să mai câștige și ăla, să mai câştige și celălalt și stai puţin că ne certăm cine câştigă mai mult. Deci dacă eliminăm tipul ăsta de a face politică și ne apucăm de treabă, putem.
Ce credeți că lipsește din sistemul educațional actual pentru a forma tineri mai bine pregătiți pentru piața muncii?
Ne zice raportul domnului ministru David. Sunt unul dintre consilierii lui. Și acolo lucrurile sunt destul de clare. Avem de făcut reformă și acolo, în special în ceea ce-i privește pe profesori, motivarea lor, mindset-ul lor, iarăși revin la mindset, să vadă copiii, să vadă măreția din fiecare copil, să facă educație personalizată și nu de-a valma. Deci de la asta pornim, de la profesori care trebuie să aibă un statut merituos, să fie tratați cu respect și ei, la rândul lor, să trateze copiii cu respect și din vocație. Profesorii să poată să fie angajați de școli, să poată să fie evaluați corect, să poate să și părăsească sistemul dacă nu performează. Reformă curriculară...
Politica se oprește la marginea școlii, nu are ce căuta în interior. Profesorii și directorii nu trebuie să fie politicieni adică pot să facă politică, treaba lor, în timpul liber, că pot să fie membri de partid, dar nu să fie puși pe criterii politice. Deci raportul este unul bun, venit după 3 luni de analiză și acum „la treabă”, ca să zic așa.
„Totul este de la mindset, inclusiv lipsa de încredere este de la mindset”
Cum credeți că se poate recâștiga încrederea oamenilor în instituțiile statului?
Suntem o societate în care, în general, nivelul de încredere e foarte scăzut. Noi nu avem încredere unii în alții, nu avem încredere oamenii de rând în instituții, dar nici instituțiile nu au încredere în oameni. Profesorii n-au încredere în părinți, părinții n-a încredere în profesori, n-avem încrederi în medici. Deci e o chestiune generalizată, Psihologia poporului român, cartea scrisă de profesorul David ne arată cum e la nivel mediu situația în România.
Și am mai spus-o în discuția asta și o repet, Totul este de la mindset, inclusiv lipsa de încredere este de la mindset, faptul că cel din fața mea vrea ceva de la mine, vrea să-mi facă rău. Asta trebuie schimbat, să mergem la prezumția de nevinovăție și de... cum să spun, de nonviolență când ne întâlnim cu cineva. Și avem nevoie de oameni competenți. De exemplu, dacă serviciile statului vor fi făcute cu competență, lumea va recâștiga încrederea.
Dacă serviciile statului sunt proaste, cele medicale, cele educaționale, cele administrative, dacă stai la cozi, dacă nu ești tratat cum trebuie, dacă e scump și așa mai departe, dacă trebuie să dai șpagă, n-ai cum să câștigi încrederea oamenilor în instituții.
Statul român trebuie sa facă primul pas. Statul român nu are voie să aibă datorii la privat. Și în momentul de față, statul român datorează antreprenorilor, probabil și nu numai, multe miliarde de euro. Lucrul ăsta nu e posibil, pentru că tu ca stat ai pretenția de la oameni să respecte legea și să te respecte ca stat, să nu facă evaziune fiscală, și tu ești cel care nu-ți respecți promisiunile.
Apropo, și de retrocedări și așa mai departe. Nu e posibil tu ca stat... să fii dator cetățeanului și în același timp să ai pretenția ca cetățeanul să fie corect cu tine. Cineva dintre cei doi trebuie să facă primul pas și ăsta nu poate să fie decât statul. Statul nu trebuie să aibă datorii, statul trebuia să-și trateze cu respect cetățeanul, serviciile statului să fie ca cele private, aceeași mentalitate, să-ți servești clienții, să-ți serveşti contribuabilii și în momentul acela uitați-vă la Oradea, că nu e atât de complicat. Uitați-vă la Oradea și duceți-vă și faceți un sondaj de încredere în instituții în Oradea vs. București. Și veți vedea... că nivelul de încredere societală la nivelul Oradei este mult mai mare decât la București. De ce? Pentru că oamenii au fost tratați cu respect, oamenilor li s-a spus adevărul, când a fost greu a fost greu, dar după aceea a fost mai bine. Oamenii au înțeles că pentru a fi bine trebuie să fie mai întâi greu, Mai întâi au înjurat, scuipau primarul pe stradă și acum probabil că i-ar face mandat pe viață, dacă s-ar putea. Acesta este un comportament responsabil în favoarea cetățeanului. De aici trebuie să pornim. Și asta e de la fiecare dintre noi. De la fiecare profesor în parte, de la fiecare antreprenor în parte, de la fiecare politician în parte.
„Suveraniști suntem toți”
Cum explicați succesul suveranismului în România?
Dar nu e suveranism, este un populism și un populism extremist, ieftin. Ei spun ce vrea lumea frustrată se audă și au un teren fertil. Lumea e pe drept cuvânt frustrată. Oamenii ăștia nu sunt de blamat. De blamat sunt politicienii care speculează frustrarea legitimă a oamenilor prin acest populism extremist.
Suveraniști suntem toți. Și prin Constituție. România este un stat suveran. Tuturor ni se face probabil pielea de găină când ascultăm imnul României la un meci de fotbal sau știu și eu pe unde. Toți suntem cu inima 13-14 când juca Simona Halep. Asta înseamnă să fii patriot, nu să te bați cu pumnul în piept. Asta însemnă să-ți pese de România și da, multora ne pasă de România. Asta înseamnă să înțelegi că ești suveran la tine acasă, dar trăiești într-un bloc și nu poți să fii suveran pe spinarea celorlalți, într-un bloc. Ai un bloc în care trăiești, ai o familie în care te dezvolți și tu ești parte din această familie.
Noi suntem o familie europeană, un stat suveran, care și apără interesele și drepturile, care luptă pentru propriile interese văzând în același timp și interesele familiei europene sau euroatlantice. Asta este suveranismul normal. Restul sunt povești, vrăjeli, vorbe și manipulare, specularea unor nemulțumiri reale și care trebuie adresate de noi toți ceilalți. Ori atâta timp cât noi n-am adresat aceste nemulțumiri, au venit unii care le-au speculat.
Repet, oamenii n-au nicio vină. Nici o vină, doar cei care speculează aceste nemulțumiri, aceste temeri, într-un mod populist. Hai să dăm case cu un euro, hai să dăm aia și așa. La unii au mai venit, acum nu știu câți ani, la fiecare diasporean se dădeau 25.000 de euro dacă veneau acasă. Am auzit toate balivernele din lume. Facem benzina un leu, deci niște chestii pe care mi le-aș dori și eu, și lumea le ascultă și le dorește. Poate că nu au capacitatea de gândire critică pentru că sistemul educațional din România nu i-a învățat să gândească critic. Cam acolo suntem.
Cum reparăm relațiile cu SUA
În contextul acesta al alegerilor am văzut o relație destul de tensionată cu Statele Unite ale Americii. Cum credeți că se poate repara relația aceasta politic și economic?
Politica e economie. Prin dialog, prin stat la masă, prin a explica ce se întâmplă și prin a oferi ceva. Președintele Trump este un businessman, e foarte tranzacțional: „ce-mi oferi ca să-ți ofer?” Ce putem să-i oferim? Nu este stilul meu de a face business, dar îl înțeleg, l-am întâlnit foarte des. Eu sunt altfel, eu mai întâi dau și după aceea cer. Câteodată mi se spune că greșesc. E foarte tranzacțional. Hai să vedem cu ce putem să contribuim la o relație economică puternică și atunci să avem un dialog față-în-față, nu de la slugă la suveran, ci de la egal la egal. Vedem pe zona militară, pe energie, pe diverse zone economice în care și America are interese, să avem mai multe investiții americane în România. Eu cred că lucrurile nu sunt atât de complicate.
Ce ar schimba la România
Ce v-a determinat să acceptați acest post de consilier prezidențial onorific și în ce măsură doriți să vă asumați mai mult, se vorbește chiar despre funcția de ministru?
Este un fake news care tot circulă de ieri. Cine a scris chestia aceea măcar să nu îmi pocească numele. Nu discută nimeni despre miniștrii, vă asigur că nimeni nu discută despre miniștri în momentul de față, dar chiar deloc. Ce m-a determinat? Respectul profund față de Ilie Bolojan, față de toate realizările pe care le-a avut la Oradea, o relație lungă pe care am avut-o și ca președinte al Camerei de Comerț Româno-Germane și ca om de afaceri în general care a avut inclusiv agenție în Oradea. Deci o relație bună, bazată pe mult respect și când e greu, nu ai cum să dezertezi, dacă îți pasă de ce se întâmplă de jur împrejurul tău. Și atunci dacă a venit un telefon cu un îndemn și o rugăminte de a pune umărul, n-am avut cum să spun nu.
Eu îi mulțumesc președintelui Bolojan, în primul rând, că a avut încredere, în al doilea rând că m-a sunat, în al treilea rând că mi-a oferit această șansă. Am trăit multe în viața mea, am făcut de la medicină la aproape orice fel de business, vreo 30 de firme, dar cele 3 luni petrecute în acest post sunt de neprețuit. Pentru că îți oferă o altă perspectivă, e o altă experiență, e o provocare imensă, este o onoare să fii la Palatul Cotroceni și îi îndemn pe toți românii de bună credință să facă pasul către administrație și politică, pentru că dacă sunt nemulțumiți, e și vina lor.
Noi toți am stat pe margine și am așteptat ca alții să intre. Așa că asta m-a determinat și sunt încântat că am acceptat. Am învățat foarte multe, e o zonă pe care nun-o percepeam ca atare si îndemnul meu în special către tineri și în special către oameni de afaceri e să intre în politică și în administrație. Politica neînsemnând post de deputat sau de senator. Politica se face la firul ierbii. Politica înseamnă, și în Germania am văzut asta, nu exista CEO sau primele două, trei etaje să nu fie membri de partid, a unui partid sau al altuia, și să nu se ducă la toate ședințele și așa mai departe, fără să aibă funcții în partide. De ce? Pentru că de acolo se influențează ideologia și voturile finale.
A intra în politică nu înseamnă a fi ministru sau a fi senator sau deputat sau a te certa pe la televizor cu nu știu cine. Nu despre asta e vorba. E vorba despre a te duce și a influența la firul ierbii. A pune umărul, a-ți păsa de țara ta, a-ti dezvolta relații. Așa că vă îndemn pe toți să faceți acest lucru. Pentru mine a fost o perioadă extrem-extrem de interesantă.
Dacă ați putea schimba un singur lucru în România, care ar fi?
Dacă aș avea pe această putere, cu siguranță acolo aș începe, de la mentalitate, pentru că este baza unei culturi societale sau unei culturi organizaționale și cultura societală sau organizațională determină succesul. De la mindset și cultură, repet, la firme, organizațională, la nivel de țară, de cultură societală, de aici vin toate lucrurile. Modul în care vedem lucrurile, în care îi vedem pe ceilalți, în care ne respectăm unii pe alții. Asta aș vrea să schimb.
Cine este Dragoș Anastasiu
Din februarie 2025, Dragoș Anastasiu ocupă funcția de Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri.
Dragoș Anastasiu a devenit antreprenor în urmă cu 29 ani, renunțând la o carieră de medic în Germania în favoarea unei oportunități de afaceri. După înființarea primei sale companii, au urmat alte peste 20, care în prezent formează un grup de referință în transport și turism, în România. În afara țării, a dezvoltat afaceri în Germania și Republica Moldova. De-a lungul activității sale, alături de dezvoltarea continuă a propriei afaceri, s-a implicat activ în crearea și dezvoltarea mai multor companii, în domenii diverse: tour operare și servicii de rent a car, taxi și de leasing, turism, imobiliare, consultanță, dezvoltare IT.
Anastasiu a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane și membru al Consiliului Consultativ al Fundației Romanian Business Leaders timp de aproape 10 ani. Este membru în Consiliul Director al Federației Industriei Hoteliere din România și purtător de cuvânt al Alianței pentru Turism.
Pe lângă afaceri, o parte importantă a timpului său este dedicată programelor de educație și contribuției la un viitor mai bun pentru România. Anastasiu este președinte al Asociației Rethink Romania, este implicat în activități de consultanță dedicate antreprenorilor români și în proiecte ale căror obiectiv principal îl constituie repatrierea românilor care lucrează în străinătate.
Se încarcă comentariile...
