Exclusiv INTERVIU | Consilierul prezidențial Dragoș Anastasiu: Zeci de mii de bugetari trebuie să plece, sunt incompetenți
0Dragoș Anastasiu, antreprenor și consilierul onorific al președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri, susține că economia funcționează și are potențial de creștere, dar trebuie să rezolvăm problema deficitului bugetar dacă e posibil fără creșteri de taxe.
Dragoș Anastasiu, unul dintre cei mai prolifici oameni de afaceri din România, ocupă, din februarie 2025, funcția de Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri a explicat pentru „Adevărul” situația în care se află România din punct de vedere economic, riscurile care pot apărea și soluțiile pentru a scăpa de deficitul bugetar uriaș.
Adevărul: Cum ați califica situația economică a României? Avem un deficit bugetar foarte mare, de peste 9%, o inflație care nu mai scade pe cât ne-am dori.
Dragos Anastasiu: În primul rând, trebuie să conștientizăm faptul că economia reală a țării funcționează. Chiar dacă vedem, de exemplu, în Germania sau în alte țări ușoare recesiuni, în România suntem încă pe creștere. Am fost toți anii ăștia și suntem pe creștere. Deci, economia merge înainte. Problema noastră este criza bugetară. Avem un deficit bugetar prea mare acumulat în ultimii ani, pentru că încercăm să ne permitem mai multe lucruri decât putem în realitate să susținem. Avem cheltuieli mai mari decât veniturile și problema pe care o avem este cum finanțăm acest deficit. Și în momentul în care de ani de zile ești în deficit și plătești extrem de multe, te împrumuți cu dobânzi foarte mari, datoria crește, începi să nu mai poți să-ți permiți să investești, să nu mai ai dezvoltare, pentru că toți banii se duc în salarii, pensii și tot ce e necesar pentru ca statul să funcționeze.
„Să vedem cum facem să nu crească taxele”
Ce soluții susțineți pentru menținerea stabilității economice fără a sacrifica investițiile și mediul de afaceri?
Trebuie neapărat și foarte repede să se întâmple câteva lucruri: 1. să avem un guvern condus de un prim-ministru competent și cu miniștrii competenți, să se sprijine acest guvern pe o majoritate parlamentară, pentru că altfel e destul de greu să faci reforme, să se apuce foarte repede de diferite reforme, printre care cea fiscală și de, mă rog, multe alte măsuri care înseamnă eficientizarea cheltuirii banilor publici.
Și să încercăm să vedem cum facem ca taxele să nu crească. Asta înseamnă că finanțatorii noștri, investitorii noștri trebuie să aibă încredere în noua echipă. Pentru că, din păcate, și Uniunea Europeană și alți finanțatori și-au cam pierdut încrederea. Am promis multe lucruri de care nu le-am ținut în ultimii ani. Și dacă ne acordă încredere, să ne acorde și un răgaz de șase luni, nouă luni, pentru ca noi să începem reformele și să vedem cum îmbunătățim veniturile la buget și cum scădem cheltuielile.
Și la venituri, sigur, o variantă e prin taxe și impozite. Știm că într-o perioadă de genul ăsta creșterea taxelor și a impozitelor e periculoasă. Și atunci trebuie să atragem mult mai bine, mult mai rapid bani europeni din PNRR, din fondurile clasice europene și nu numai, să diminuăm evaziunea fiscală și aici se pot lua măsuri destul de rapide dincolo de acea fata morgana care se cheamă digitalizarea ANAF-ului. Și prin alte metode, prin deblocarea, prin accelerarea economiei de piață prin simplificare, debirocratizare, în așa fel încât oamenii să poată să facă business și să nu stea cu lunile, cu anii, să primească avize, să primească autorizații și așa mai departe.
Deci, pe de-o parte creștem veniturile, pe de altă parte, și aici e treabă multă, scădem cheltuielile, vedem ce nu e neapărat necesar, și în zona de personal, dar și în multe alte zone ale statului.
Deci cam asta trebuie să facem. Sperăm că investitorii noștri ne acordă un răgaz. Ne-a trecut glonțul pe la ureche cu alegerile acestea. Sperăm că acum vom avea repede și un guvern, sperăm că va fi și unul majoritar și atunci finanțatorii să zică „OK, mai avem încă o dată încredere voi, dar probabil că de data asta e ultima dată și credem că planul pe care îl puneți pe masă și care sper să nu conțină măriri de taxe să fie aprobat”.
Dar repet, pe de-o parte stă în mâna noastră să avem repede un guvern și un guvern competent, pe de altă parte este și în mâna finanțatorilor noștri să aibă încredere și să nu zică „ok, ne-ați povestit atât de multe lucruri până acum, gata, singura variantă de a avea cash mai mult la în visteria statului este să măriți anumite taxe.”
Eu sper să evităm acest scenariu, dar depinde de noi cât de repede ne mișcăm.
„Mărirea TVA aduce cel mai repede bani la buget din punct de vedere matematic”
S-a tot vorbit despre majorarea TVA? Pare a fi la îndemână, pare a fi fezabilă?
Nu „pare la îndemână”, este la îndemână. Este varianta care, din punct de vedere matematico-contabil, aduce cel mai repede bani la buget. Dar este doar varianta matematică, pentru că, de fapt și de drept, economia nu funcționează matematic, ci funcționează pe comportamente. Și dacă tu mărești TVA, sigur că noi nu avem un TVA foarte mare dacă e să comparăm cu ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Avem TVA și de 24%, și de 23%, și de 22% și așa mai departe. Dar ideea nu este că „e la îndemână”, ideea este că orice fel de mărire de TVA înseamnă și inflație, orice mărire înseamnă și un stimul suplimentar de a face evaziune fiscală, și asta înseamnă încetinirea economiei. Atunci când nu ne e foarte bine, când economia stagnează, tu trebuie să reduci taxe, nu să le mărești.
Problema noastră este că suntem cu spatele la zid, că avem acest deficit bugetar, că dacă eram la 3-4%, puteam să stăm relativ relaxați, dar la minus 10% aproape și cu obligația de a crește cheltuielile de apărare suntem într-adevăr cu spatele la zid și sunt foarte mulți economiști care spun că nu putem redresa doar din tăierea cheltuielilor, că va trebui și o creștere a veniturilor, ceea ce este foarte clar. Eu spun că veniturile nu trebuie să crească prin taxe, ci trebuie sa crească prin diminuarea evaziunii fiscale și absorbția rapidă a banilor europeni care ne mai stau la dispoziție.
Grijă mea cea mai mare este să evităm scenariul Grecia 2009
Dacă totuși vor crește taxele, ce credeți că se va întâmpla? Mediul de afaceri cum poate să gestioneze chestia asta? Care sunt primele măsuri pe care le-am putea vedea?
Mediul de afaceri dă aceste taxe mai departe către clientul final, ca să înțelegem clar acest lucru. Adică prețurile vor crește instantaneu, toate cele care conțin TVA de 19%, să zicem că se duce la 21%, cu 2% prețurile vor fi mai mari la absolut orice, deci va fi fiecare persoană afectată. Întrebarea pentru mediul de afaceri este dacă acești clienți finali suportă această creștere sau se va diminua consumul, pe de o parte. Pe de altă parte, va trebui să vedem, o parte a economiei românești este subterană, ca să zic așa, este destul de multă evaziune fiscală. Gapul de TVA este foarte mare. Pe măsură ce creștem acest TVA, va crește și evaziunea fiscală. Deci e foarte posibil să se diminueze consumul, pentru că sunt mulți oameni fără posibilități financiare importante care vor cumpăra mai puțin. Și pe de altă parte va crește evaziunea fiscală. Asta e foarte posibil să sună cam așa: Pe hârtie creștem TVA, în realitate avem încasări mai mici.
Dar va trebui să vedem cum reacționează piața. Eu, repet, sper să nu facem astfel de experimente, pentru că din istorie știm că nu fac bine economiei și avem și alte pârghii, doar că toate celelalte durează puțin și avem nevoie de răbdarea investitorilor, care, repet, și-au cam pierdut încrederea în noi că am tot promis că reducem deficitul bugetar, că reducem dezechilibrele și n-am făcut-o. Nu ne-am apucat de reformă, nu ne-am apucat de pensiile speciale, nu ne-a apucat reforma politică, reforma statului, reforma administrativă. Un an jumate am stat în campanii electorale și sigur că multe din aceste reforme nu sună bine. Nu sună bine și sunt diverși oameni afectați și probabil că niciun guvern din lume nu e foarte încântat să ia astfel de măsuri în perioadele preelectorale. Acum au trecut alegerile, sper să ne liniștim, sper să reconstruim pacea socială că ne-am împărțit în tabere. Ne înjurăm ne facem unii pe alții în fel și chip. Nu funcționează așa spre bine, va trebui cumva să schimbăm limbajul inclusiv în Parlament, inclusiv în politică. Va trebui să înțelegem că oamenii s-au săturat de acest mod de a face politică din ultimii ani, cu vorbe, cu păcăleli, cu lucruri ascunse. Cred că lumea vrea transparență, lumea vrea chiar dacă e greu să îi se spună că e greu, lumea nu mai vrea să fie mințită, păcălită.
Mai multe companii au început de la finalul anului 2024 concedieri în masă. Credeți că riscăm un astfel de fenomen dacă vor crește taxele?
Deocamdata, sigur că în orice perioadă din asta de stagnare, unii mai concediază, dar eu cred că potențialul nostru de creștere este destul de mare. Unii concediază, alții angajează, șomajul la noi nu e ridicat. De fapt, dacă mă întrebați pe mine, numai cine nu vrea să muncească în România nu muncește. Avem între timp și, nu știu, 150.000 de oameni care au venit să muncească la noi din alte părți, pe contracte, pe timp determinat. Nu asta e cea mai mare grijă a mea. Dar da, se poate întâmpla acest lucru.
Grija mea cea mai mare este să evităm scenariul Grecia 2009, pentru că asta ne face să pierdem 10 ani din punct de vedere economic. Și atunci, da, vedem, uite, în Grecia s-a dus șomajul până la 25-30% pentru că dacă suntem degradați la rating de la cum suntem acum la junk, mai avem o singură treaptă la ceea ce se cheamă „gunoi”, asta declanșează într-adevăr un val de reacții din partea investitorilor și a finanțatorilor și s-ar putea să fim nevoiți să trăim acest scenariu. Dar eu sunt optimist și am încredere că putem să evităm. Dar depinde de noi dacă punem repede un guvern și dacă facem ce trebuie să facem.
„Discutăm probabil de câteva zeci de mii de oameni concediați din zona bugetară”
Apropo de personal, personalul bugetar credeți că va fi redus? S-a vorbit de această ipoteză, s-a vehiculat și cifra de 500.000 de angajați.
Asta e o balivernă. Am mai spus și eu în trecut, dar la mine s-a interpretat total greșit. Eu am spus că, și asta știam de la oameni din interiorul sistemului bugetar, avem cam așa, o treime sunt oameni extraordinari și care își fac treaba foarte bine, o treime sunt oameni care poate își fac treaba, dar sunt demoralizați, demotivați și, mă rog, în ghilimele, cam trebuie să stai cu biciul după ei ca să facă treabă bună și o treime...sunt aceia care sunt aduși pe pile, pe relații, care sunt absolut incompetenți, toate sinecurile politice și așa mai departe. Și eu atunci am spus, să se întâmpla acum vreo 5-6 ani, cred că înainte de pandemie, că o treime ar trebui să dispară. Sigur cu o treime dintre cei care nu lucrează în sănătate și în educație și așa mai departe.
Deci aici discutăm probabil de câteva zeci de mii de oameni care... din punctul meu de vedere, trebuie să plece pentru că sunt incompetenți și sunt aduși în acest sistem bugetar pe pile și relații. Eu nu sunt adeptul a spune instant, trebuie să reducem personalul, ci trebuie sa eficientizăm. Noi avem nevoie de servicii publice de calitate. Dacă oamenii contribuie la acest lucru, e bine. Dacă doar plimbă hârtii din stânga în dreapta, dacă doar stau pe Facebook sau pe alte platforme sociale, atunci ei n-au ce căuta aici, foarte simplu. Asta merge doar cu o analiză. În secunda în care ești într-o instituție, faci o evaluare, faci o analizare, vezi cine-i competent, vezi ce nu-i competent. Vezi ce poți să eficientizezi, să digitalizezi. Asta este necesarul de personal. Și cu siguranță necesarul este mai mic decât avem în acest moment. Repet, pentru că a fost căpușat tot acest sistem cu sinecuri și cu pile relații, prieteni, rude, nași.
E foarte interesant că pe de altă parte avem și deficit foarte mare de forță de muncă. Și vreau să vă întreb, credeți că va continua trendul acesta de aducere de forță de muncă din Asia sau se va apela la alte soluții?
Eu cred că pe de o parte există un potențial în zona bugetară de oameni care au competențele lor, dar sunt altele decât cele pentru care au fost aduși în zona bugetară, pentru că au fost aduși doar ca sinecuri. De aici este un potențial de a trece în zona privată. Al doilea potențial este în diasporă. Și aici vedem că și la noi au crescut salariile, s-au îmbunătățit condițiile și din ce în ce mai mulți se gândesc să se întoarcă.
Și va depinde dacă relansăm economia cu creștere de 3-4% sau dacă o ducem așa pe stagnare, că de aici vine și necesarul de forță de muncă. Deci depinde. Răspunsul meu este: depinde. Să știți că nu e ușor cu cei care vin de afară, e foarte complicat din toate punctele de vedere, nu e nici măcar mai ieftin.
Deci e destul de complicat și nu cred că sunt foarte mulți antreprenori români care își doresc acest lucru, dar au fost obligați, pentru că nu mai e forță de muncă în România pentru că a plecat în străinătate. Și pentru că nu avem forță de muncă mai calificată. Pentru că nu mai avem școli de meserii, nu mai avem învățământul tehnologic și profesional de calitate.
Deci va depinde foarte mult aducerea de oameni din afară de modul în care va evolua economia românească și asta vom vedea, cred că în următoarele șase luni vom avea răspunsuri.
România are un potențial extraordinar
Credeți că există un potențial și privind noile generații și cum credeți că vom putea atrage noi talente, oameni foarte pregătiți să stea în țară și să lucreze?
Noi am înființat un think tank care se cheamă Rethink Romania și care se întreabă cum va fi România în anul 2050. Și printre altele, am spus că România ne-am dori să fie o țară în care tinerii în special să iubească să trăiască și talentele globale să iubească să muncească. Și diaspora să iubească să se întoarcă. Deci așa ne imaginăm România. Întrebarea foarte bună este cum ajungem acolo?
Și răspunsul este în special în zona de educație și mindset. Și aici trebuie să acționăm foarte determinat. Și în zona antreprenorilor, mindset-ul lor, și în zona politicienilor și în zona profesorilor. De aici pornește toată evoluția noastră pozitivă pe viitor. Mindset-ul care spune că trebuie să-i vedem pe cei de jur împrejurul nostru. Uitați-vă cum s-a votat acum și câți oameni au rămas în urmă și se simt nevăzuți, nebăgați în seamă. De asta sunt frustrați.
Deci trebuie începem să ne vedem unii pe ceilalți altfel, profesorii să înceapă să vadă copiii ca pe ființe umane, nu ca pe vehicule, antreprenorii să vadă angajații de asemenea, politicienii să vad întreaga populație, nu ca o masă de manevră, ci ca pe ființe umane cu provocări și cu obiective personale.
Și atunci, de aici pornind, dacă facem un sistem de educație mai performant, dacă revenim la „meseria e brățară de aur”, reformăm tot ce înseamnă sistemul educațional, am toată încrederea că lucrurile se vor duce și mai mult într-o zonă pozitivă, pentru că și ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani n-a fost deloc rău. Nu a fost deloc rău. Sigur, ne-am împărțit în două tabere, unii care au performat, alții care au rămas în urmă, unii care înțeleg ce a însemnat Europa, alții care nu înțeleg, pentru că sunt frustrați. Aici trebuie să eliminăm acest clivaj din societate.
În rest, o să vedeți, salariile au crescut, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut, au început oamenii să se întoarcă de afară. Dacă din cele 5 milioane, 500 de mii se întorc acasă, deja lucrurile vor arăta cu totul altfel.
România are un potențial extraordinar, el a fost inhibat de această mentalitate pe care am găsit-o la toate nivelurile și în special la politicieni de „what's in it for me” (eu ce câștig de aici-nr), fiecare a tras pe partea lui, fără să-i mai vadă și pe ceilalți, fără să se întrebe, „ok, îmi merge mie bine, dar n-ar fi mai bine să ne meargă tuturor bine?” Și aici trebuie să facem o schimbare în societate ca lucrurile să se îndrepte către ceea ce trebuie să se îndrepte.
Odată ce oamenii au un cadru în care poate să crească, să se simtă bine, să se dezvolte, nu numai că se vor întoarce România acasă, vor veni și talente globale aici și închei spunându-vă, am condus ani de zile Camera de Comerț Româno-Germană, am avut de a face cu extrem de mulți expați și vreau să vă spun că o largă majoritate și-a dorit să rămână în țară după ce și-a terminat mandatul. Asta spune multe. Vorbeam ieri cu ambasadorul Germaniei care e pe ultimele zile și care a zis că perioada petrecută în România a fost ceva senzațional. Asta e România adevărată, asta e România în care oamenii vor să trăiască. Eu m-am întors în țară și vă spun că a fost cea mai bună decizie a vieții mele. Deci este spațiu pentru dezvoltare, pentru creștere, pentru ca tuturor să le meargă mai bine.
Cine este Dragoș Anastasiu
Din februarie 2025, Dragoș Anastasiu ocupă funcția de Consilier onorific al Președintelui interimar al României pentru relația cu mediul de afaceri.
Dragoș Anastasiu a devenit antreprenor în urmă cu 29 ani, renunțând la o carieră de medic în Germania în favoarea unei oportunități de afaceri. După înființarea primei sale companii, au urmat alte peste 20, care în prezent formează un grup de referință în transport și turism, în România. În afara țării, a dezvoltat afaceri în Germania și Republica Moldova. De-a lungul activității sale, alături de dezvoltarea continuă a propriei afaceri, s-a implicat activ în crearea și dezvoltarea mai multor companii, în domenii diverse: tour operare și servicii de rent a car, taxi și de leasing, turism, imobiliare, consultanță, dezvoltare IT.
Anastasiu a fost președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane și membru al Consiliului Consultativ al Fundației Romanian Business Leaders timp de aproape 10 ani. Este membru în Consiliul Director al Federației Industriei Hoteliere din România și purtător de cuvânt al Alianței pentru Turism.
Pe lângă afaceri, o parte importantă a timpului său este dedicată programelor de educație și contribuției la un viitor mai bun pentru România. Anastasiu este președinte al Asociației Rethink Romania, este implicat în activități de consultanță dedicate antreprenorilor români și în proiecte ale căror obiectiv principal îl constituie repatrierea românilor care lucrează în străinătate.
Se încarcă comentariile...
