Prețurile mondiale la alimente au scăzut în septembrie, dar rămân mai mari față de 2021

0
0

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut şi în septembrie, pentru a şasea lună consecutiv, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite AFP.

Preţurile mondiale la alimente au scăzut în septembrie, Foto: Shutterstock
Preţurile mondiale la alimente au scăzut în septembrie, Foto: Shutterstock

Potrivit sursei citate, acest lucru a fost posibil graţie unui declin semnificativ al preţurilor la uleiurile vegetale, care a compensat o uşoară creştere a preţurilor cerealelor.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În luna septembrie 2022, acest indice a scăzut cu 1,1% comparativ cu luna august, până la 136,3 puncte, faţă de valoarea revizuită de 137,9 puncte atinsă în luna august, informează Agerpres.

Totuşi, chiar dacă a scăzut timp de şase luni la rând, acest indice este cu 5,5% mai mare decât era în luna septembrie 2021.

Reculul din luna iulie la preţurile mondiale la alimente se datorează în principal unei scăderi de 6,6% a preţului uleiurilor vegetale, ,,care au coborât la cel mai redus nivel de după luna februarie 2021" potrivit FAO, în condiţiile în care au scăzut cotaţiile internaţionale pentru toate tipurile de uleiuri.

Creşterea producţiei de ulei de palmier în Asia de Sud-Est a dus la scăderea preţurilor, în timp ce cantităţile mari de ulei de soia disponibile la export în Argentina precum şi creşterea livrărilor de ulei de floarea soarelui din regiunea Mării Negre, au contribuit la scăderea acestui indice.

De asemenea, preţurile internaţionale la zahăr, lactate şi carne au scăzut şi ele, chiar dacă este vorba de un declin mai mic de un punct procentual în toate cele trei cazuri, ceea ce a contribuit la diminuarea presiunilor inflaţioniste.

În contrast, preţul cerealelor calculat de FAO a crescut cu 1,5% de la o lună la alta, în condiţiile în care preţurile internaţionale la grâu au revenit pe o creştere de 2,2% ca urmare a incertitudinilor cu privire la seceta din SUA şi Argentina, a exporturilor rapide din Uniunea Europeană dar şi a incertitudinilor cu privire la prelungirea coridorului maritim din Marea Neagră, care a permis scoaterea de cereale din Ucraina, dincolo de luna noiembrie.

Estimări privind producţia de cereale

Tot vineri, FAO şi-a revizuit estimările privind producţia mondială de cereale în 2022 până la 2,768 miliarde de tone, de la 2,774 miliarde de tone cât estima anterior.

Noua estimare este cu 1,7% sub producţia realizată în 2021. Pe de altă parte, în cazul grâului, FAO şi-a îmbunătăţit estimările în luna septembrie privind producţia mondială în 2022 până la 787,2 milioane de tone, cu 1% mai mult decât producţia din 2021, graţie unor producţii peste aşteptări în Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă.

În ceea ce priveşte România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat, în cursul acestei săptămâni, că producţia de grâu obţinută de ţara noastră în acest an ,,înmagazinată şi aflată sub cheie" este de peste 9 milioane de tone.

,,Vreau să felicit, în primul rând, cultivatorii de grâu, care în anul acesta deosebit au putut să obţină o producţie înmagazinată şi aflată sub cheie, care asigură necesarul de hrană al ţării şi disponibilităţi pentru export. Este o producţie care a dat dimensiunea preocupării şi în acelaşi timp a priceperii fermierilor, folosindu-se de dotările pe care le-au putut avea şi le-au putut folosi, evident, în spaţiul acesta deschis, unde timpul te mână spre o decizie rapidă şi spre o acţiune concretă. La încheierea recoltării, fermierii au adunat 9 milioane de tone de grâu, ceea ce înseamnă o producţie care se înscrie în rezultatele obţinute de-a lungul vremii, cu excepţia anului 2021, unde a fost un salt de peste 10 milioane de tone", a precizat ministrul Agriculturii.

Conform sursei citate, şi în cazul culturii de floarea soarelui, unde recoltatul este aproape de final, rezultatele vor ,,satisface nevoile ţării şi disponibilităţile pentru export", în timp ce la porumb vor exista cantităţi mult mai mici pentru export.

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite