Poate Putin să închidă internetul? „Deconectarea cablurilor submarine” ar duce la o criză de negestionat

Rusia a investit masiv, în ultimele două decenii, în sisteme capabile să atace rețeaua de cabluri subacvatice care reprezintă 95% din tot traficul online, relatează El Pais.

Rusia a investit în sisteme capabile să atace rețeaua de cabluri subacvatice, Foto: Accenter

Potrivit sursei citate, rețeaua globală de care depindem atât de mult este alarmant de vulnerabilă.

„Este ușor să ne imaginăm internetul ca pe un fenomen imaterial. Ne desfășurăm zilele conectându-ne la rețele wireless și stocând date, presupunând că informațiile noastre sunt în siguranță, deoarece circulă dintr-o parte a lumii în alta. Din păcate, majoritatea acestor percepții sunt greșite.”, arată sursa citată.

Conform mareșalului Edward Stringer, fost director de operațiuni al Ministerului britanic al Apărării, 95% din tot traficul internațional de date trece printr-un număr mic de cabluri submarine. Vorbim despre aproximativ 200 de cabluri, fiecare cu grosimea unui furtun de grădină și capabil să transfere aproximativ 200 de terabytes pe secundă.

Această rețea foarte fizică procesează în fiecare zi tranzacții financiare în valoare de aproximativ 10 trilioane de dolari.

Putin poate ataca rețeaua de cabluri

După cum explică Stringer, în ultimii 20 de ani, Rusia a investit masiv în sisteme capabile să atace această rețea de cabluri subacvatice.

„Kremlinul are astăzi o flotă de submersibile sofisticate fără pilot concepute special pentru acest scop. La fel și China. O escaladare extinsă a conflictelor armate din Rusia poate include un atac împotriva sistemelor de cabluri submarine.”, arată El Pais.

​Sursa citată menționează că aceasta nu este o amenințare ipotetică. În octombrie 2022, un cablu submarin care leagă Insulele Shetland de restul lumii a fost întrerupt în două puncte. Cu câteva zile înainte, o navă rusă de „cercetare științifică” a fost detectată în zonă.

„Din păcate, este imposibil de demonstrat că Rusia a tăiat cablul. De fapt, de cele mai multe ori, întreruperile se datorează accidentelor cu bărci de pescuit sau evenimentelor seismice pe fundul mării. Chiar și așa, coincidența a îngrijorat foarte mult agențiile de securitate ale puterilor occidentale, care au perceput incidentul ca pe un avertisment din partea Kremlinului.”, susțin specialiștii.

Un alt eveniment relevant a fost decizia luată în februarie 2023 de cele două mari companii de telecomunicații din China, care au decis să se retragă din consorțiul internațional care dezvoltă o rețea de cabluri submarine de 11.930 de mile (19.200 de kilometri) care leagă Asia de Sud-Vest și Europa de Vest.

Impactul unui atac coordonat împotriva acestor cabluri submarine ar fi incalculabil. Un astfel de atac ar paraliza comerțul global, băncile și finanțele, telecommutingul, ca să nu mai vorbim de industriile de tehnologie și comunicații în ansamblu și ar declanșa probabil o recesiune globală instantanee.

Dar efectele ar merge mult dincolo de asta. Lanțurile de aprovizionare din secolul 21 depind de transferul constant de date pentru a coordona livrarea mărfurilor și bunurilor. Întreruperea acestui flux de date ar provoca un efect de domino de întârzieri și eșecuri, care ar restricționa integrarea economică, politică și chiar culturală a diferitelor zone geografice.

O posibilă criză economică nu ar fi cea mai gravă problemă

Mai mult, criza financiară și economică pe care o va precipita acest atac nu ar fi nici măcar cea mai mare problemă. „Deconectarea” cablurilor puterilor rivale, ar duce la o criză de negestionat, mai ales dacă responsabilitatea ar putea fi atribuită unui anumit actor statal, ceea ce ar putea provoca conflicte și reconfigura alianțe. Țările care se bazează foarte mult pe infrastructura digitală ar fi cele mai afectate, în timp ce țările cu capacități autonome de comunicare și tehnologie ar câștiga avantaje strategice.

Specialiștii susțin că asemenea scenarii nu trebuie ignorate, mai ales că anarhia domnește în marea liberă. Tratatele internaționale existente nu acoperă în mod satisfăcător cazul cablurilor submarine. Acest lucru este emblematic pentru un sistem global care – deși are o importanță publică critică – nu este protejat în mod adecvat nici fizic, nici legal.

Până acum, puterile maritime s-au abținut să atace infrastructura submarină pe scară largă. Acest lucru se datorează faptului că atacarea cablurilor și a conexiunilor submarine ale unui adversar ar provoca represalii costisitoare. Dar echilibrul actual este instabil și susceptibil în mod inerent la perturbări care ar putea destabiliza sistemul mondial peste noapte.

„Când ne imaginăm evenimentele care ar putea declanșa o escaladare între Occident și rivalii săi, avem tendința de a uita această realitate. La fel ca sângele din corp, societățile contemporane nu pot funcționa fără datele care circulă prin internet, care în prezent circulă printr-o infrastructură extrem de greu de apărat. Sentimentul de invulnerabilitate al Occidentului este iluzoriu, iar rivalii săi înțeleg că anumite puncte de sufocare ale infrastructurii - cum ar fi cablurile submarine - sunt călcâiul lui Ahile. Această realitate subliniază necesitatea menținerii unor relații minim funcționale pe scena internațională.”, arată El Pais.

Conform sursei citate, interdependența dintre țări nu este doar un concept folosit de diplomați.

„Este o realitate care definește lumea de astăzi. Aceasta este o lume în care problemele, riscurile și amenințările devin din ce în ce mai internaționale, în timp ce răspunsurile guvernamentale rămân preponderent naționale. Sunt probleme pe care nicio țară nu le poate rezolva singură. Necesitatea de a ne coordona acțiunile și de a răspunde colectiv la amenințări este o provocare pentru care lumea nu este pregătită.”, susțin specialisții.