Piața de artă din România: cât investesc românii și în ce STUDIU

Colecționarii români sunt motivați în principal de rațiuni estetice și personale atunci când achiziționează lucrări de artă, însă o parte semnificativă dintre aceștia (46%) iau în calcul și beneficii de ordin financiar și investițional, precum siguranța plasamentelor, diversificarea portofoliului sau acoperirea riscurilor în perioade de volatilitate economică.

Colecționarii români sunt motivați în principal de rațiuni estetice și personale

Un studiu privind piața de artă realizat în premieră în România arată că aproape jumătate dintre colecționarii români (49%) își împart interesul între lucrări ale artiștilor români și internaționali, iar puțin peste o treime (36%) rămân fideli creației autohtone, din considerente de accesibilitate și afinitate culturală.

Ce colecționează românii

Pictura rămâne categoria artistică predominantă, fiind prezentă atât în istoricul de achiziții (89% dintre respondenți), cât și în intențiile de cumpărare (86%). Este urmată de sculptură (53% în istoric, 60% în intenții), respectiv fotografie (49% atât în istoric, cât și în intenții). Instalațiile și arta conceptuală sunt mai puțin prezente în colecții comparativ cu categoriile consacrate ― pictură, sculptură și fotografie ―, dar interesul de achiziție există (31%), se precizează în studiul Deloitte Art Market Report 2025.

În același timp, deși formele de nișă (sticlă, video, sculptură în aer liber ș.a.) sunt percepute ca opțiuni viabile de viitor pentru colecționari și investitori, acestea necesită în mod clar un efort susținut de popularizare, potrivit raportului. Pe de altă parte, dat fiind profilul relativ tânăr al colecționarului român (65% dintre respondenți au între 35 și 56 de ani), arta contemporană, cu precădere cea creată după anul 2000, se conturează ca preferință clară, opt din zece respondenți menționând-o atât în istoric, cât și în intențiile de achiziție.

Colecționarii păstrează lucrările acasă sau la birou

Arta atrage în general investiții moderate din partea colecționarilor români, fiind văzută ca un instrument de acoperire a riscurilor în perioade volatile economic (26%), dar și ca un mijloc de diversificare a activelor (24%) sau chiar ca vehicul speculativ (19%), cu potențial de a genera câștiguri viitoare. În majoritatea portofoliilor, lucrările de artă reprezintă o categorie complementară de active, șase din zece colecționari indicând o pondere de până la 10% din totalul activelor pe care le dețin. Doar 5% dintre aceștia afirmă că au mai mult de jumătate din avere investită în artă.

„Criteriile estetice și afective, alături de rațiunile financiare și investiționale care stau la baza deciziile consumatorilor de artă formează un tandem care generează valoare pe termen lung. Nu întâmplător, cei mai mulți dintre respondenți (66%) declară că păstrează lucrările achiziționate timp de cel puțin zece ani, în general în spații de imediată proximitate, acasă sau la birou. Mai mult de 41% dintre aceștia au intenția clară de a le transmite mai departe, ca moștenire de familie, consolidând ideea de filiație a valorilor în egală măsură estetice și financiare și contribuind ― de ce nu? ― la practica încă tânără în România a patrimoniului gestionat și consolidat de generații succesive (generational wealth)”, a explicat Andrei Burz-Pînzaru, partener Deloitte.

Investesc circa 10% din venitul anual

Peste jumătate dintre respondenți (59%), investesc în artă sume care nu depășesc 10% din venitul anual. Cei mai mulți colecționari (34%) dețin între 6 și 24 de lucrări, ceea ce sugerează o prevalență a colecțiilor mai mici, dar de mare semnificație artistică și influențate puternic de personalitatea colecționarului. Colecțiile mari, de peste 100 sau de peste 300 de piese, care acoperă fiecare câte 11% dintre respondenți, sunt o tendință semnificativă, dar de nișă.

„Unul dintre cele mai relevante aspecte surprinse în raport este faptul că jumătate dintre colecționari sunt interesați și achiziționează lucrări de artă contemporană, semnate de artiști atât români, cât și internaționali. Această tranziție, de la o piață orientată aproape exclusiv spre creația locală, la una conectată la dialogul internațional al artei contemporane, este un semn clar al dezvoltării unei scene artistice diverse, dinamice și orientate către viitor”, a declarat Catinca Tăbăcaru, galerist, curator, co-fondator Asociația RAD și co-director artistic al RAD Art Fair.