Exclusiv Patru măsuri imbatabile de luptă cu evaziunea: „În primul rând, trebuie eliminate ingerințele politice. N-am auzit despre asta în CSAT”

Consultantul fiscal Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal, fost secretar de stat în mai multe guverne ale României, a explicat patru modalități prin care se poate reduce evaziunea fiscală. Niciuna dintre aceste strategii nu a fost implementată din cauza lipsei voinței politice.

Consultantul fiscal Gabriel Biriș acuză ingerințe politice în politica fiscală. FOTO: Arhivă pers

Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a discutat, la începutul săptămânii, despre impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României și modalități de reducere a acesteia.

„CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală”, se arată în comunicatul Președinției.

În acest sens, membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român.

În plus, esențială va fi crearea unui „cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați.”

Consultantul fiscal Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal, care a fost secretar de stat în mai multe guverne ale României, analizează pentru „Adevărul” cum ar trebui modificat cadrul legal astfel încât să îmbunătățim colectarea.

„În primul rând să nu mai existe ingerințe politice”

„În primul rând ar trebui ca să nu mai existe ingerințe politice. Acest lucru nu poate fi făcut printr-o lege, ține de altceva. Acum, dacă se duce inspectorul la o inspecție și primește un telefon: „bă, ce cauți la ăla”, renunță la control. Și sunt multe situații de acest gen”, susține Biriș. El susține că inspectorii ANAF au statut de funcționari publici care ar trebui să fie acoperitor în situații de acest gen, numai că, spune consultantul fiscal, legislația nu este respectată.

„Și mai trebuie îmbunătățită și legislația fiscală, pentru că, din păcate, sunt anumite zone unde coroborat și cu corupția endemică și mă refer în special la TVA, s-ar putea interveni. Eu am tot vorbit de taxare inversă generalizată ca un instrument de practic a elimina cashflow-ul de TVA în relațiile B2B (tranzacțiile care au loc între companii -nr) ”, explică Biriș.

El a dat și un exemplu: „Noi colectăm acum, hai să zicem, sub 70% din TVA-ul teoretic colectabil. O parte din TVA-ul colectat vine din consumul guvernamental. Statul plătește facturi cu TVA, bagă TVA în B2B, din care i se întoarce 70%. De ce să facem asta? Ca să aibă cineva de furat?” 

Biriș a precizat că în pandemie nu s-a plătit TVA în vama pentru achizițiile de măști, dezinfectanți etc. „Eu n-am văzut un studiu să vedem câți din banii aceia s-au și întors. Pentru că ce se întâmpla? În vama Constanța nu plăteau TVA-ul și vindeau la instituțiile publice. Câți dintre banii colectați de la instituții s-au întors la buget? Nu știu”, explică el.

„Jumătate din inspectorii ANAF lucrează pentru 3% din TVA-ul cerut la rambursare”

În mod normal, fiecare firmă deduce TVA-ul plătit pe achiziții și îl colectează pe vânzări – TVA-ul net se virează către stat. Sistemul de taxare inversă a TVA-ului presupune că comerciantul nu plătește TVA pe marfa pe care o pune pe raft. Atunci, tot TVA-ul pe care îl colectează de la clientul final trebuie să meargă la stat.

Cu sistemul de taxare inversă a TVA-ului, spune Biriș, ar mai rămâne doar mica fraudă, adică instalatorul care nu dă bon, magazinul sătesc care vinde pe caiet etc. „Dar asta înseamnă că mai rămâne 5% frauda”, explică el.

În plus, dacă s-ar aplica taxarea inversă pe TVA, controalele trebuie să se concentreze doar pe cei care colectează TVA, „adică companiile din retail și pe aceștia ai avantajul că îi vezi. Deci ar fi mult mai simplu și controlul.”

Acest sistem poate fi completat cu „split TVA”, la fel ca în SUA, unde taxa pe vânzare se colectează într-un cont separat, de care comerciantul nu se atinge, banii sunt la dispoziția statului. „În momentul în care ai avea taxarea inversă, adică comerciantul nu plătește TVA la marfa pe care o pune în raft, atunci tot TVA-ul pe care îl colectează trebuie dat la stat, atunci poți să vii cu măsuri de split TVA sau plăți anticipate săptămânal la hipermarket, că nu sunt banii lui și e ușor de controlat. Plus că îți dispar imensa majoritate a  cererilor de rambursare”, detaliază el. În sistemul actual, „split TVA”-ul ar bloca economia, spune Biriș.

În plus, spune el, astăzi din 4.000 de inspectori la ANAF, circa 2.000 lucrează pe rambursări de TVA. „Și din TVA-ul cerut la rambursare, 97% e confirmat. Deci, practic, jumătate din inspectorii ANAF lucreazau pe 3% din TVA ul cerut la rambursare”, explică el.

„N-am auzit nimic din toate asta la CSAT”

O altă modalitate de îmbunătățire a sumelor colectate este impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate de către persoanele fizice. „Vedem și noi în fiecare zi, în presă, în social media, tot felul de povești cu șmecheri care cheltuiesc zeci de mii de euro la o notă de plată în cluburi. De unde sunt banii respectivi? În 2011 când au făcut legea la presiunea FMI-ului, au făcut-o ca să nu funcționeze. Ei trebuiau atunci să facă controalele astea printr-o comparație. Cât aveai acum 5 ani, cât ai acum, cât ți-a intrat în conturi și ce ai cheltuit”, a mai explicat el.

Sistemul este, acum, complet ineficient: „Ei se uită pe Instagram, pe Facebook, văd ce cheltuiesc oamenii, mai au date de la notari. Adică e complet ineficient. Din 2011 până acum ne-a costat de trei ori mai mult salariile inspectorilor decât sumele colectate. Ce trebuia să facă? Se poate face ordine și de acum încolo. Trebuie dată o declarație inițială de patrimoniu, aia pe care o depunem dacă suntem selectați la verificare. Aceasta să fie depusă de toți care suntem în zona de risc fiscal. O depui prima dată, creezi referința. Odată cu asta, lasă-i pe oameni să socotească, or fi uita ceva, să plătească voluntar, dar după aia nu mai aplici cota unică, aplici 70%, 75%. Acum e 70%, dar se aplică doar la fraieri, pentru că în momentul în care primești avizul de inspecție, ai 30 de zile ca să depui rectificativă. Dacă te știi cu musca pe căciulă, depui rectificativă și plătești 10%, nu mai plăteşti 70%. Deci n-ai niciun interes să plătești decât dacă te iau la control.”

Biris susține că iarăși nu avem legislație privind transparentizarea sumelor „parcate” în paradisuri fiscale.

„Deci eu nu știu ce au discutat la CSAT, dar n-am auzit nimic din toate astea”, a concluzionat Biriș.