Pasarele cu scandal peste drumul naţional. Şoferii, bucuroşi. Primarii de pe Valea Prahovei, nemulţumiţi că pasajele vor strica aspectul staţiunilor
0În timp ce autorităţile de la Bucureşti au decis să construiască patru pasarele în staţiunile de pe Valea Prahovei pentru a fluidiza traficul, primarii susţin că acestea vor fi demolate după doar un an pentru că strică aspectul oraşelor.
Autorităţile au găsit în sfârşit o soluţie pentru cozile kilometrice de maşini care se formează în fiecare weekend pe drumul naţional care traversează staţiunile de pe Valea Prahovei. Reprezentanţii Guvernului şi cei ai autorităţilor locale au decis la începutul acestei luni construirea „imediată“ a patru pasarele pietonale care vor traversa DN 1.
Două dintre aceste pasarele vor fi construite în staţiunea Buşteni şi câte una în localităţile Azuga şi Comarnic. Acestea sunt, de altfel, zonele în care se produc cel mai frecvent aglomerări în trafic. Respectivele localităţi sunt traversate de DN 1 fără a exista variante ocolitoare, cum este, spre exemplu, centura staţiunii Sinaia, iar şoferii care se îndreaptă spre staţiunile montane sau circulă către Bucureşti trebuie să acorde prioritate pietonilor la trecerile special amenajate, ceea ce duce la formarea de coloane de maşini.
Cele patru pasarele, care vor înlocui trecerile de pietoni, urmează să fie deschise la 15 august. Deşi, la prima vedere, măsura pare soluţia ideală pentru a scăpa de aglomeraţia din fiecare weekend, există şi nemulţumiţi.
Edilii vor pasaje subterane şi scări rulante
Primarii de pe Valea Prahovei susţin că pasarelele vor strica aspectul staţiunilor montane şi că aceasta este o soluţie de compromis, urmând ca ele să fie demolate peste un an şi să fie construite pasaje subterane. „Sunt provizorii, pentru un an de zile. Dacă într-un an de zile nu se construiesc celelalte două pasaje subterane, o să fie o problemă pentru că o să le dăm jos“, a declarat Emanoil Savin, primarul oraşului Buşteni.
„Până pe 14 sunt gata, da? Ca la armată“, i-a spus prim-vicepreşedintele Gabriel Oprea primarului din Buşteni, aflat într-o vizită în staţiune. Acesta i-a dat asigurări că pasajele vor fi construite până la termenul stabilit, însă i-a cerut confirmarea prim-vicepremierului că acestea vor fi demolate după un an.
Nemulţumit de soluţia găsită de autorităţi este şi primarul din Comarnic, Dorian Botoacă. „Pentru a deveni 100% utilizabilă, noi, autoritatea, am propus ca această pasarelă să aibă acces pe scări rulante. Adică nu simple pasarele, cum sunt în Bărcăneşti şi alte localităţi, şi care nu sunt folosite. Ni s-a spus că este o soluţie provizorie. Fiind în centrul oraşului, nu poţi pune ceva care să strice aspectul localităţii“, a spus Botoacă la un post de televiziune.
Cine va construi pasajele
Cele patru pasarele care vor fi construite peste DN1 vor costa aproape o jumătate de milion de euro, potrivit autorităţilor din judeţul Prahova. Preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, a declarat, pentru „Adevărul“, că fiecare din cele patru pasarele va costa, „între 70.000 şi 85.000 de euro, plus TVA, preţul diferă pentru că una este mai lată, alta este mai înaltă“.
El a adăugat că de procedurile de achiziţie nu se ocupă autorităţile locale sau cele judeţene, ci administratorul drumului, respectiv Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), cea care va asigura şi finanţarea. Autorităţile locale se ocupă doar de „racordarea trotuarelor cu pasarelele“. În noaptea de miercuri spre joi s-au finalizat fundaţiile, joi s-au ridicat stâlpii de susţinere, iar la începutul săptămânii viitoare, mai exact luni noapte, va începe amplasarea pasarelelor, ne-a spus Cosma.
Pentru a termina lucrările în termenul stabilit, acestea au fost împărţite între mai multe firme. La Comarnic, lucrările sunt efectuate de firmele Mateo Fundaţii şi Structuri de Beton SRL (fundaţii) şi Dogaru Construct Service FDS SRL (construcţii metalice), iar la Azuga – Rebelis Construcţii SRL (fundaţii) şi Fibec Metalglass SA (construcţii metalice), ambele din Câmpina. La Buşteni, fundaţia este executată de firmele CAST SRL din Băneşti şi CONI SRL, iar construcţia metalică – TMUCB Bucureşti.