Paradoxul economiei românești. Avertismentul unui specialist: „Avem deficit excesiv, dar și cheltuieli subdimensionate“
0România este în procedură de deficit excesiv, iar situația s-ar putea complica în acest an, mergând până la suspendarea fondurilor europene. Cunoscut pentru acuratețea predicțiilor sale, economistul-șef Ciprian Dascălu de la Banca Comercială Română susține că, pe de altă parte, România ar trebui să crească unele cheltuieli.
România a încheiat 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB, mai mic decât în 2022, dar cu mult peste acel 3% acceptat de Comisia Europeană. Economistul-șef al Băncii Comerciale Române, Ciprian Dascălu, este considerat unul dintre specialiștii cu cele mai realiste previziuni. El atrage atenția asupra unui paradox: deși în general cheltuie mai mult decât își poate permite, România are cheltuieli subdimensionate cu Educația și Sănătatea, domenii esențiale de care depinde viitorul economiei României.
Aruncăm cu banii, dar subfinanțăm Educația și Sănătate
„Avem o problemă cu nivelul redus al veniturilor fiscale, undeva la 27,5% din PIB, sub media țărilor din regiune de 35%, sau media Uniunii Europene de circa 41%. În același timp, este o problemă rigiditatea cheltuielilor bugetare, respectiv salarii și asistență socială, care înghit undeva la 80% din veniturile fiscale și din contribuții sociale, un procent cu 10-15 puncte procentuale peste țările din regiune. Totodată, avem cheltuieli subdimensionate raportate la PIB cu educația și sănătatea, alocări ca procent din PIB la coada clasamentului UE, unde ne aflăm și dacă ne uităm la numărul de profesori sau doctori raportat la populație“, declară Ciprian Dascălu.
Aceasta sugerează că vor trebui alocate resurse publice suplimentare pentru educație și sănătate pentru a susține avansul potențialului de creștere economică, mai spune el. Pe de altă parte, problema este că deficitul va crește cel mai probabil, în următoarea perioadă, în loc să scadă la 3%.
„Dacă ne uităm la proiecțiile de deficit bugetar pentru acest an și luăm în calcul impactul fiscal pentru 2025 ca urmare a implementarii noii legi a pensiilor, punctul de plecare pentru consolidarea fiscala în 2025 ar fi probabil între 7,0 și 7,5% din PIB. O ajustare fiscală de 3 puncte procentuale într-un an pare un șoc greu de digerat pentru economie. Nu vedem posibilă o ajustare fiscală până la limita de 3% din PIB într-o perioadă mai scurta de 3-4 ani“, spune Dascălu.
Ce e de făcut
Economistul-șef BCR a vorbit și despre soluțiile pe care le are România pentru a reduce acest deficit. „Îmbunătățirea colectării taxelor și lărgirea bazei de impozitare prin eliminarea excepțiilor și portițelor fiscale sunt măsurile fiscale cu cel mai mic cost în termeni de creștere economică. Consolidarea fiscală este necesară pentru asigurarea stabilității macroeconomice și sporirii rezilienței la șocurile externe de care am avut parte frecvent în ultima perioada și care rămân că riscuri mocnite“, explică Dascălu.
România se află într-un calendar agreat cu Comisia Europeană de reducere a deficitului bugetar, iar o situație relativ similară o au și alte țări europene. „Bineînțeles că supravegherea agențiilor de rating și a investitorilor ne îndeamnă la acțiuni curajoase pe plan fiscal în anii următori pentru că un cadru neschimbat nu are cum să aducă o consolidare fiscală“, specifică el.
O rețetă simplă
Rețeta este până la urmă una simplă, dar este nevoie de voință politică și de rigurozitate. „Vedem îmbunătățirea situației fiscale printr-un mix de îmbunătățire a colectării, reducere a economiei gri și eliminare a excepțiilor, pe baza unor analize detaliate. Deficitele gemene sugerează că cheltuim și consumăm mai mult decât producem. Deficitul bugetar structural este ridicat, în jur de 5% din PIB“, detaliază Ciprian Dascălu.
O altă problemă este cea a deficitului de cont curent, care, spune el, va rămâne ridicat indiferent de măsurile fiscale. Acest lucru rezultă și dintr-o problemă de competitivitate. „Deficitul de cont curent, deși s-a mai îngustat, rămâne ridicat comparativ cu regiunea. Rămâne structural ridicat chiar și în ipoteza unei consolidări fiscale, ceea ce sugerează o problemă de competitivitate, ce poate fi adresată pe termen lung prin creșterea productivității muncii, respectiv îmbunătățirea calității factorului de producție muncă prin investiții în educație. Educația este o problema majoră a României, vizibilă printr-o multitudine de indicatori: abandon școlar ridicat, diferențe majore în termeni de acces la educație între urban și rural, pondere redusă a absolvenților de învățământ superior, rezultate slabe la testele PISA“, subliniază economistul.
Reforma profundă a sistemului de educație cu sprijinul organismelor internaționale, parteneriate între universități și mediul privat de afaceri, introducerea de materii adaptate zilei de azi precum educația financiară sau mobilitatea internațională a elevilor români pot schimba peisajul educațional românesc, crede Dascălu. „La fel de adevărat este că rezultatele se vor vedea în câțiva ani, iar efortul de implementare trebuie început acum“, punctează el.
Ce ne spune PMI-ul României
Ciprian Dascălu a vorbit și despre primul indice PMI al României, care îi aparține, și a explicat ce înseamnă acesta: „România s-a alăturat începând cu 1 martie 2024 clubului select de peste 40 de țări pentru care este publicat indicele PMI. Indicele este dezvoltat la nivel global de S&P Global. Pentru România, indicele monitorizează industria prelucrătoare și este susținut de BCR și facilitat de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Indicele BCR România PMI® oferă informații relevante în timp real care pot fi folosite de economiști, instituții oficiale și companii în procesul decizional, în cel şi de prognoză și de bugetare“
Indicele PMI pentru industria prelucrătoare este monitorizat îndeaproape de investitorii internaționali, oferind o bază solidă de comparație între țări datorită metodologiei unitare. Pe lângă informația privind starea de fapt a industriei prelucrătoare, indicele oferă informații privind evoluția prețurilor, tendințele pieței forței de muncă și așteptările managerilor privind perspectivele industriei.
„Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare a scăzut în luna februarie, după trei luni consecutive de creștere, în principal din cauza unei evoluții negative a comenzilor noi, care au scăzut la al doilea cel mai jos nivel înregistrat până acum. Evoluția comenzilor noi poate fi explicată de o deteriorare a cererii externe, având în vedere evoluția comenzilor noi de export, care au înregistrat cea mai mare scădere de la o lună la alta raportându-ne la seria istorică”, completează economistul.
Dascălu mai spune că industria prelucrătoare din România rămâne blocată în recesiune, afectată de șocuri pe partea lanțurilor de aprovizionare și impozite și taxe în creștere, în contextul existenței unei slăbiciuni generalizate a cererii. „Din aceste motive, indicele PMI privind industria prelucrătoare a rămas la valori sub pragul neutru de 50 de la începutul perioadei analizate în iulie 2023. Așteptările de producție pentru următoarele 12 luni s-au înrăutățit în februarie comparativ cu luna precedentă, însă au rămas peste media istorică. Revenirea producției industriei prelucrătoare cel mai probabil va necesita mai mult timp și este foarte puțin probabil să se întâmple în prima jumătate a acestui an“, încheie Ciprian Dascălu.
Cine e Ciprian Dascălu
Ciprian Dascălu, economist-șef al Băncii Comerciale Române, este considerat cel mai bun specialist în previziuni de către importanți agregatori de prognoze macro economice, precum Consensus Macroeconomics și Focus Economics. El a încheiat mai mulți ani pe prima poziție în clasamentul Bloomberg pentru prognoza diverșilor indicatori macro și e autorul primului PMI pentru România, alături de BCR și Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. Nu în ultimul rând, Dascălu a încheiat mai mulți ani pe prima poziție în clasamentul Bloomberg pentru prognoza diverșilor indicatori macro.
Se încarcă comentariile...
