OPEC+ începe discuțiile care ar putea duce la noi reduceri ale producției de petrol. Cum au evoluat prețurile
0OPEC și aliații săi au început, sâmbătă, noi întâlniri care ar putea culmina cu noi reduceri ale producției de petrol de până la 1 milion de barili pe zi, au declarat pentru Reuters surse din OPEC+.

Potrivit Reuters, organizația se confruntă cu prețuri scăzute ale petrolului și cu un surplus de aprovizionare.
OPEC+, care grupează Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliații conduși de Rusia, pompează aproximativ 40% din țițeiul mondial, ceea ce înseamnă că deciziile sale politice pot avea un impact major asupra prețurilor petrolului.
Trei surse din cadrul OPEC+ au declarat vineri pentru Reuters că reducerile au fost discutate printre opțiunile pentru sesiunea de duminică, când miniștrii OPEC+ se vor reuni la ora 14.00 (1200 GMT) la Viena. Înainte de aceasta, miniștrii OPEC au avut o reuniune sâmbătă la ora 11.00.
Sursele au declarat că reducerile ar putea fi de 1 milion de barili pe zi(bpd), pe lângă reducerile existente de circa două milioane de bpd și reducerile voluntare de 1,6 milioane de bpd, anunțate în mod surprinzător în aprilie și care au intrat în vigoare în mai.
Dacă va fi aprobată, aceasta ar duce volumul total al reducerilor la 4,66 milioane bpd, adică aproximativ 4,5% din cererea globală.
„Acest număr este prematur, nu am intrat încă în aceste lucruri”, a declarat sâmbătă ministrul irakian al petrolului, Hayan Abdel-Ghani, în fața reporterilor, întrebat despre o posibilă reducere de 1 milion de bpd.
În mod obișnuit, reducerile de producție intră în vigoare în luna următoare după ce sunt convenite, dar miniștrii ar putea conveni și o implementare mai târzie.
Națiunile occidentale au acuzat OPEC că manipulează prețul petrolului și că subminează economia globală prin costurile ridicate ale energiei. De asemenea, Occidentul a acuzat OPEC că se poziționează prea mult de partea Rusiei, în ciuda sancțiunilor occidentale impuse de Moscova în urma invaziei Ucrainei.
În replică, oficialii OPEC au declarat că tipărirea de bani de către Occident în ultimul deceniu a condus la inflație și a forțat națiunile producătoare de petrol să acționeze pentru a menține valoarea principalului lor export.
Țări asiatice precum China și India au cumpărat cea mai mare parte a exporturilor de petrol rusesc și au refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei.
„Așteptăm cu nerăbdare o rezoluție care să asigure sustenabilitatea echilibrului dintre cerere și ofertă”, a declarat ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail Al Mazroui.
Anunțul surpriză din aprilie privind producția a contribuit la creșterea prețurilor petrolului cu aproximativ 9 dolari pe baril, până la peste 87 de dolari, dar acestea s-au retras rapid, sub presiunea preocupărilor legate de creșterea economică globală și cererea.
Cum au evoluat prețurile petrolului
Preţurile petrolului au crescut vineri cu aproximativ 2%, după ce Congresul SUA a adoptat un acord privind plafonul datoriilor care a evitat intrarea în incapacitate de plată a guvernului American.
Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 1,36 dolari, sau cu 1,8%, la 75,64 dolari, cel mai ridicat nivel de închidere după 26 mai. De asemenea, preţul ţiţeiului american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,28 dolari sau cu 1,85 dolari, la 71,38 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel consemnat la închiderea tranzacţiilor după 29 mai.
Săptămâna trecută, ministrul Energiei al Arabiei Saudite, Prințul Abdulaziz, a spus că investitorii care reduc prețul petrolului sau pariau pe o scădere a prețului ar trebui să „aibă grijă”. Mulți observatori ai pieței au interpretat acest lucru ca pe un avertisment privind posibile reduceri suplimentare.
Însă, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat ulterior că nu se așteaptă la niciun pas de la OPEC+ la Viena, a informat presa rusă. Novak, care se află pe o listă de sancțiuni din SUA, este așteptat la Viena pentru întâlnirile de duminică.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) se așteaptă ca cererea globală de petrol să crească în continuare în a doua jumătate a anului 2023, ceea ce ar putea impulsiona prețurile petrolului.
Cu toate acestea, analiștii de la JPMorgan au declarat că OPEC nu a acționat suficient de rapid pentru a ajusta oferta la nivelurile record ale producției americane și la exporturile rusești mai mari decât se așteptau.
„Există pur și simplu prea multă ofertă”, au declarat analiștii JPMorgan într-o notă, menționând că reducerile suplimentare ar putea ajunge la aproximativ 1 milion de bpd.
Edward Moya de la firma de brokeraj OANDA a declarat: „Piața petrolului se îndoiește că se poate ajunge la un consens pentru o altă reducere a producției între saudiți și ruși, dar comercianții nu ar trebui să subestimeze niciodată ceea ce vor face saudiții și ce vor folosi ca pârghie în timpul reuniunilor OPEC+”.
Reducerea combinată a producției de petrol
OPEC+, compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători mondiali de ţiţei, a decis, recent, reducerea combinată a producţiei cu aproximativ 1,16 milioane bpd.
În cazul Arabiei Saudite - cel mai mare exportator mondial de petrol şi liderul de facto al Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) - este vorba despre o reducere de 500.000 de barili pe zi începând din luna mai şi până la finele lui 2023.
Emiratele Arabe Unite, Kuweitul, Irakul, Omanul, Algeria şi Kazahstanul au anunţat şi ele reduceri voluntare ale producţiei de petrol, începând din luna mai şi până la finele acestui an. Emiratele Arabe Unite au decis să îşi reducă producţia de petrol cu 144.000 de barili pe zi, Kuweitul cu 128.000 de barili pe zi, Irakul cu 211.000 de barili pe zi, Omanul cu 40.000 de barili pe zi, Algeria cu 48.000 de barili pe zi şi Kazahstanul cu 78.000 de barili pe zi.
Totodată, producţia Rusiei de petrol şi condensat de gaze ar urma să scadă la aproximativ 515 milioane tone (10,3 milioane bpd) anul acesta, de la 535 milioane tone în 2022.