Omul de afaceri Ştefan Vuza vrea să preia Oltchim cu peste 100 de milioane de euro, fără platforma petrochimică Bradu

Chimcomplex, parte a grupului Serviciile Comerciale Române (SCR), controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, va depune o ofertă pentru a participa la licitaţia de vânzare a combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, aceasta depăşind 100 de milioane de euro.

Omul de afaceri Ştefan Vuza a declarat, pentru News.ro, că oferta sa depăşeşte 100 de milioane de euro, însă este interesat doar de ce deţine Oltchim la Râmnicu Vâlcea, fără platforma petrochimică Bradu din cadrul Arpechim Piteşti. Acesta pregăteşte totodată investiţii cumulate la Oltchim de circa 450 de milioane de euro pentru următorii ani, în cazul în care va fi declarat câştigător.

„E clar că vom depune o ofertă pentru Oltchim. Noi am vorbit cu auditorul, se vor întâlni cu noi pe 9 septembrie. Noi suntem interesaţi de tot ce există la Râmnicu Vâlcea, fără platforma petrochimică Bradu din cadrul Arpechim Piteşti“, a declarat pentru News.ro omul de afaceri Ştefan Vuza.

Proprietarul Chimcomplex spune că îşi doreşte un Oltchim funcţional, nu îl vrea 

„tăiat la fier vechi, cum poate intenţionează alţi investitori“. „După părerea noastră, este greu şi neproductiv să împarţi Oltchimul în nouă pachete. În două-trei pachete se poate împărţi. Dacă e vorba de tot ce are Oltchim la Vâlcea, oferta noastră depăşeşte 100 de milioane de euro. Dar trebuie să vedem întâi care sunt pachetele scoase la vânzare“, a spus Vuza.

El nu a precizat însă detalii despre oferta pe care o va face, pentru că „este în joc“ o licitaţie deschisă la care vor participa şi alţi investitori. Dacă ar câştiga licitaţia, Vuza intenţionează să investească circa 450 milioane euro la Oltchim, din care 150 milioane de euro în primii doi ani.

„Noi am auditat Oltchimul, am văzut ce este acolo. Intenţia noastră este să continuăm producţia şi investiţiile la combinat. Şi avem pregătite două pachete de investiţii. Un prim pachet investiţional de 22 de măsuri care se fac în primul an, de 38 milioane euro, iar al doilea pachet este de 80 de milioane euro. Ultimul, al treilea este de 300 de milioane euro. Primele două sunt în primii doi ani. Alte 35 de milioane de euro sunt pregătite pentru probleme de mediu“, a explicat omul de afaceri.

În ultimii trei ani, Chimcomplex a depus trei oferte de cumpărare a Oltchim şi a purtat mai multe corespondenţe cu autorităţile responsabile (administratori judiciari, creditori, Ministerul Economiei), în care a arătat că întârzierea procesului de vânzare a combinatului vâlcen este în detrimentul tuturor, al vânzătorului, al cumpărătorului, dar şi al societăţii Oltchim.

Combinatul Oltchim din Râmnicu Vâlcea, aflat în insolvenţă din ianuarie 2013, este scos la vânzare pe bucăţi, prin nouă pachete de active, procesul de selecţie al investitorilor urmând a se încheia la sfârşitul acestui an, potrivit unui anunţ al companiei la Bursa de Valori Bucureşti. Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai companiei, spune că există deja trei investitori serioşi interesaţi de preluarea combinatului.

„Oltchim va lansa un proces competitiv de vânzare a activelor societăţii, grupate în mai multe pachete, la acest moment avându-se în vedere de către societate nouă astfel de pachete de active“, se arată în anunţul companiei.

Investitorii interesaţi pot depune scrisori de interes pentru oricare sau pentru toate pachetele de active până la 30 septembrie 2016.

„Selecţia cumpărătorului/cumpărătorilor se va face pe baza valorii economice a ofertei, procesul de selecţie fiind estimat a se finaliza până la sfârşitul anului 2016“, se precizează în document.

Avocatul Gheorghe Piperea, unul dintre administratorii judiciari ai companiei, spune că există deja trei investitori serioşi interesaţi de preluarea combinatului.  “Cele nouă pachete de active sunt ansabluri funcţionale care vor fi teoretic organizate ca centre de afaceri. Este o cerinţă de la Uniunea Europeană. Este o soluţie cu care au fost de acord şi investitorii. Teoretic, pot fi 2, 7 sau 9 cumpărători”, a spus el, adăugând că aceştia vor trebui “să se înţeleagă” în privinţa funcţionării, deoarece instalaţiile sunt interconectate între ele. Piperea nu exclude ca un singur ofertant să cumpere toate activele. “La început am avut ca prioritate vânzarea pe întreg a combinatului, dar acum este o idee de la bancherii de investiţii angajaţi de creditori. Teoretic, putem să avem 2, 5, 9 cumpărători, dar vor fi obligaţi de realitate să lucreze între ei. Cei de la Comisia Europeană au propus ca nu cumva vânzarea să fie afectată, iar viitorul cumpărător să plătească ulterior un posibil ajutor de stat”, a afirmat Piperea pentru “Adevărul”.

Mai exact, dacă investitorii vor cumpăra doar active, atunci aceştia nu vor putea fi consideraţi urmaşi legali ai actualului Oltchim. În cazul în care Comisia Europeană descoperă un posibil ajutor de stat, atunci România va trebui să îl recupereze de actualul Oltchim, care va fi lichidat, însă activele sale vor produce în continuare la noii investitori, fără ca aceştia să fie obligaţi să plătească ceva.

Avocatul a mai spus că societatea a avut anul trecut o cifră de afaceri de 169 de milioane de euro şi un profit operaţional de 5 milioane de euro, Piperea estimând pentru acest an o creştere cu 10-15% a ambilor indicatori. Oficialul a mai arătat că acum combinatul lucrează la o capacitate de producţie de 35%, iar 70% din producţie merge la export.

Întrebat în privinţa potenţialilor investitori din China, cu care statul a discutat în ultimii trei ani, Piperea a afirmat că aceştia “nu au fost serioşi”. Anterior, la finele anului 2013, grupurile chineze Junlun Petroleum şi Baota Petrochemical anunţau că doresc să preia la pachet atât Oltchim, cât şi rafinăria Arpechim, de care combinatul depinde pentru furnizarea de materie primă. Piperea a afirmat că acum Oltchim îşi procură etilena şi polipropilena de la Lukoil şi de la rafinăria sârbă de la Pancevo, deţinută de către grupul NIS, o subsidiară a Gazprom Neft.

În privinţa unor potenţiali investitori din Asia Centrală şi regiunea Mării Caspice, precum KazMunaiGaz (Kazahstan) sau SOCAR (Azerbaidjan), care erau interesate în ultimii ani de preluarea Oltchim, Piperea a spus că aceste state au dificultăţi în urma colapsului preţului petrolului. De asemenea, avocatul a precizat că aceste state “au un alt mod de a face afaceri”, prin stabilirea de înţelegeri la nivel guvernamental, iar vânzarea Oltchim trebuie să fie derulată sub controlul justiţiei, să fie transparentă pentru acţionari şi creditori şi să fie urmărită de către Comisia Europeană. Astfel, aceste grupuri nu ar mai fi interesate de Oltchim, după cum nu mai sunt în joc nici grupurile ruse care doreau anterior combinatul.