Oamenii de afaceri, nemulţumiţi de buget. Cum comentaţi?
0Reprezentanţii mediului de afaceri consideră că bugetul pentru acest an este prea mic pentru necesităţile economice. Totodată, mulţi dintre oamenii de afaceri consideră că domeniile pe care ar trebui să se pună cel mai mare accent în acest an sunt agricultura, turismul şi energia.
Referitor la bugetul Ministerului Agriculturii, oamenii de afaceri din domeniu spun că, oricum, este foarte mic faţă de necesităţile sectorului. De asemenea, fermierii consideră că bugetul trebuie alocat „cu cap" şi să fie continuate subvenţionarea culturilor cerealiere. „Dacă ne uităm la starea actuală a agriculturii, la gradul mic de absorbţie al fondurilor europene şi la tăierea surselor de finanţare, bugetul Ministerului Agriculturii pe 2010 este infim. Important este şi cum vor fi distribuiţi banii", afirmă Mihai Anghel, preşedintele Cerealcom Dolj, unul dintre principalii producători agricoli, care lucrează 25.000 de hectare de terenuri agricole în sudul ţării. De asemenea, Anghel consideră că ideea ministrului Agriculturii, Mihail Dumitru, de a elimina subvenţiile din sectorul cerealier nu este una foarte indicată. „Ministrul vrea să dea mai mulţi bani la zootehnie. Dacă nu sprijini culturile de cereale ce le dai de mâncare animalelor? Nu putem pune căruţa înaintea boilor! Cei din Guvern trebuie să se trezească şi să vadă realitatea din teren. Ei vorbesc de bunăstare în zootehnie şi fermierii se zbat să supravieţuiască", completat şeful Cerealcom Dolj.
Totodată, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) este sceptic în ceea ce priveşte suplimentarea cu două miliarde de lei a bugetului Ministerului Agriculturii. „Suplimentarea a fost adoptată de comisii, dar mi-e teamă că nu va trece de plen. În cazul în care nu va fi aprobată, activitatea Agriculturii se va bloca, pentru că deja are de plătit aproape trei miliarde de lei, restanţe de anul trecut", a declarat Dragoş Frumosu. De asemenea, preşedintele FSIA consideră că banii din buget (11,1 miliarde de lei, în cazul în care va fi aprobată suplimentarea) va ajunge doar până în vară. „În lunile iulie-august va trebui să aibă loc, obligatori, o rectificare bugetară", a punctat Frumosu.
Totodată, reprezentanţii Federaţiei Agrostar atrag atenţia că mai bine de două treimi din exploataţiile agricole s-ar putea închide din cauza lipsei de suport din partea statului. "Fără 4% din PIB, agricultura dispare", susţine preşedintele Agrostar, Ştefan Nicolae.
Membrii Agrostar susţin că acordarea ajutoarelor de stat ar trebui prelungită cu cel puţin un an a ajutoarelor de stat, printr-o derogare de la Comisia Europenă, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor state, dar şi garantarea 100% a cofinanţării proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
Bugetul pentru politicile energetice, mai mult decat insuficient
Directorul de afaceri corporatiste din cadrul CEZ România, Adrian Borotea, consideră că bugetul alocat în acest an politicilor energetice, de 364 de milioane de lei (circa 90 de milioane de euro) este insuficient, raportat la necesităţile din sector. „De exemplu, CEZ investeşte doar în parcul eolian de la Fântânele-Cogealac 1,1 miliarde de euro, astfel că bugetul Ministerului Economiei din acest an pentru politicile energetice este extrem de mic". Potrivit Strategiei Energetice a României, necesarul total de investiţii în sector se ridică la 35 de miliarde de euro până în anul 2020.
Turismul intern trebuie mai bine promovat
Reprezentanţii din turism susţin că bugetul de aproximativ 21 de milioane de lei este foarte mic, comparativ cu alte ţări precum Grecia sau Cipru, care beneficiază de bugete de zeci de milioane de euro pe an. „Este foarte mic, dar ce să mai zicem în vremurile astea de criză", a punctat Alin Burcea, preşedintele tour-operatorului Paralela 45. Totodată, Burcea a adăugat că bugetul Turismului ar trebui alocat, în primul rând, pentru promovarea litoralului, a staţiunilor montane şi a celor balneo-climaterice. De asemenea, ministrul de resort ar trebui să aibă o legătură mai strânsă cu mediul de afaceri şi cu patronatelor din domeniu şi să se consulte în permanenţă cu aceştia şi să sprijine agenţiile care practică incomming-ul (aduc turişti străini în România). „Important este să ţină şi cont de sfaturile noastre", a conchis Alin Burcea.
Mai mulţi bani pentru industria IT&C
Alexandru Borcea, preşedintele Asociaţiei Române pentru a Industria Electronică şi Software, spune că suplimentarea bugetului Ministerului Comunicaţiilor este benefică. „Este bine că avem un buget în creştere la minister, cu condiţia ca aceşti bani să fie folosiţi pentru dezvoltarea de noi proiecte”, a declarat Borcea. El mai spune că ministerul ar trebui să aloce fonduri substanţiale pentru investiţia în programe de învăţamânt pe termen lung în industria IT. Alexandru Borcea este de acord şi cu faptul că cel mai important program de investiţii pentru minister în 2010 va fi dezvoltarea programului e-Romania.Cătălin Tatomir, director general Microsoft România, este şi el e acord cu suplimentarea bugetului. „Un angajat din IT este cu mult mai productiv decât unul din agricultură, aşa că suplimentarea bugetului este bine venită”, spune Tatomir.
Industrie profitabilă, dar în impas
El susţine că industria IT a fost şi va rămâne una dintre cele mai profitabile din România, aşa că trebuie ajutată, cu atât cu cât IT&C-ul contribuie cu 10% la PIB-ul României. Tatomir nu este de acord, însă, cu dublarea bugetului de salarii, şi spune că banii pentru sporuri şi merite salariale l-ar folosi pentru eficientizarea porcesului de muncă. „Sectorul de stat este unul dintre cele mai ineficiente din România, şi aici aş reduce drastic bugetul. Statul ar trebuie să urmeze exemplul companiilor private, care şi-au reduc cheltuielile”, susţine directorul Microsoft România. Călin Tatomir spune că principalele ministere unde trebuie suplimentate bugetele sunt cel al turismului, comunicaţiilor şi cel al transporturilor. „Turismul aduce bani, dar numai cu ajutorul unei infrastructuri adecvate, pe când IT&C-ul este domeniul cu cea mai importantă creştere”, susţine directorul general al Microsoft România.