O entitate europeană încearcă să apere băncile de eventuale crize, precum cea din 2008

O entitate europeană de reglementare, înființată în UE după criza din 2008, încearcă să apere băncile de eventuale crize similare, cerându-le să aibă planuri de lichidare lină, fără ajutor politic.

Băncile europene trebuie să întocmească un plan de redresare în cazul unei eventuale crize

O bună parte din principalele bănci din zona euro au îndeplinit obiectivul stabilit în ianuarie 2024 pentru emiterea unei datorii speciale în vederea refacerii capitalului în cazul unei crize, dar unele trebuie să facă mai mult pentru a se asigura că pot, dacă va fi necesar, să fie lichidate rapid, a anunţat marţi un organism UE de reglementare, transmite Reuters.

Recentele crize bancare din Statele Unite (unde Silicon Valley Bank - SVB - s-a prăbuşit) şi din Elveţia (unde UBS fost forţată să achiziţioneze Credit Suisse) arată că băncile şi instituţiile de reglementare trebuie să sporească pregătirile pentru crizele în desfăşurare, a apreciat Comitetul Unic de Rezoluţie (SRB), organismul UE responsabil cu lichidarea băncilor cu probleme.

Forţarea băncilor în uniunea bancară din UE să aibă cerinţe minime privind deţinerea de fonduri proprii şi pasive eligibile (MREL) a fost o lecţie de pe urma crizei financiare globale. După criza financiară din 2007-2009, când plătitorii de taxe au contribuit la salvarea băncilor, a fost înfiinţat Comitetul Unic de Rezoluţie (SRB). În prima fază, SRB cere băncilor să aibă planuri de "rezoluţie" în care să arate cum se redresează în urma crizei sau cum pot fi lichiditate lin, fără ajutor public.

Au fost emise titluri de datorie de aproximativ 2.700 miliarde de euro

În cazul unei crize, datoria MREL este depreciată pentru a salva banca, aceasta nemaifiind considerată "prea mare pentru a da faliment". SRB, care stabileşte obiectivele MREL, a informat că, la finalul lui 2022, două treimi dintre bănci îndeplineau ţintele finale.

Deficitul este de 0,3% din expunerea totală la risc, sau 20,5 miliarde de euro. Până acum au fost emise titluri de datorie de aproximativ 2.700 miliarde de euro, iar 24 de bănci au un deficit MREL, deşi 14 dintre ele au primit o extindere, până la finalul lui 2024 sau 2025, pentru a-şi îndeplini obiectivele.

SRB vrea să se asigure că băncile pot demonstra în mod credibil, până la finalul lui 2022, că pot fi uşor "rezolvate", restructurate, închise sau vândute, fără a fi afectaţi clienţii.

"Pentru a spori consistenţa scenariilor în privinţa băncilor, luând în considerare lecţiile învăţate de pe urma recentelor crize, SRV va emite noi instrucţiuni pentru sistemul bancar", a anunţat organismul de reglementare.

Conform site-ului instituţiei, misiunea SRB este să garanteze rezoluţia ordonată a băncilor aflate în dificultate majoră, cu un impact redus asupra economiei reale şi finanţelor publice din statele UE participante şi din alte ţări.