Noile măsuri fiscale creează premisele intrării în colaps a sectorului de protecție a mediului

Aplicarea Legii 296/2023 privind unele măsuri fiscal bugetare va avea consecinţe grave asupra sectorului protecţia mediului, fiind create premisele intrării în colaps a acestuia cu consecinţe negative asupra celorlalte sectoare, susţin reprezentanţii Federaţiei Naţionale de Mediu Ecologistul.

Noile măsuri fiscale creează premisele intrării în colaps a protecției mediului Foto: Shutterstock

Conform sursei citate, procesul de comasare/desfiinţare/reorganizare/fuzionare sau transfer al activităţii agenţiilor judeţene de protecţie a mediului va avea un impact major asupra mediului economico-social deoarece va genera, printre altele, perturbarea, întârzierea sau chiar blocarea proiectelor şi activităţilor economice şi sociale care necesită reglementare de mediu.

Totodată, aplicarea Legii 296/2023 va genera blocarea noilor investiţii publice sau private care necesită reglementare de mediu, inclusiv evaluarea durabilităţii şi imunizării la schimbări climatice, precum şi blocarea tuturor proiectelor europene pentru care o condiţie primară şi esenţială de implementare este solicitarea/obţinerea actului de reglementare de mediu, încetinind şi diminuând dramatic absorbţia fondurilor nerambursabile.

Pe listă mai sunt menţionate sincope în colectarea şi validarea datelor şi informaţiilor de mediu necesare atât realizării rapoartelor impuse prin legislaţia naţională şi europeană (către CE şi organisme internaţionale), cât şi elaborării strategiilor de dezvoltare, planificării şi atragerii de noi investiţii.

Pe de altă parte, se menţionează afectarea gravă a mediului economic prin generarea unor conflicte de interese în cazul transferului competenţelor de reglementare către administraţia publică locală.

„În acest moment, cele 42 de Agenţii Judeţene pentru Protecţia Mediului funcţionează în marea lor majoritate cu deficit de personal de specialitate, iar în următorii 5-7 ani, mai mult de jumătate din personal va îndeplini vârsta legală de pensionare, impunând agenţiilor să intre în incapacitate de funcţionare pe toate domeniile, directivele şi cerinţele impuse de EU. Procedurile de reglementare, de raportare a datelor, de monitorizare a factorilor de mediu etc. nu pot fi modificate/simplificate oricum, acestea fiind trasate prin prevederi europene (Directivele EIA, SEA, IED, WFD, IPPC etc., Regulamente, Decizii)”, se menţionează în comunicat.

Astfel, reprezentanţii Federaţiei solicită o analiză detaliată a rolului acestor instituţii publice, completarea necesarului de personal, precum şi a atribuţiilor acestora, pentru menţinerea şi îmbunătăţirea activităţii şi nu desfiinţarea, comasarea şi reducerea personalului angajat.

Reprezentanţii Federaţiei propun într-o primă variantă, ca rezultat imediat asupra bugetului de stat, întărirea sistemului de protecţie a mediului prin uniformizarea politicilor de mediu la nivel teritorial în jurul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), prin preluarea Agenţiilor Judeţene de Protecţia Mediului (APM) din teritoriu sub formă de direcţii judeţene şi a atribuţiilor Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) sub forma unor departamente de monitorizare şi control, în cadrul ANPM.

Pe lista de propuneri se mai află desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) şi transformarea acesteia, după modelul existent până în anul 2012, ca direcţie în cadrul MMAP care a fost mult mai eficientă decât structuri cu personalitate juridică proprie.

Totodată, se propune ca atribuţiile de control ale GNM, Gărzii Forestiere (GF), Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) să fie preluate de către ANPM, la departamentele de monitorizare şi control.

Personalul APM, GNM, GF, ANANP şi ARBDD va fi preluat de ANPM respectiv MMAP conform fiecărei categorii de personal, salarizarea fiind făcută la nivelul maxim prevăzut de lege pentru fiecare dintre aceste funcţii.

În ceea ce priveşte a doua variantă, se propune reorganizarea APM, GNM, GF, ARBDD, ANANP, ANPM şi înfiinţarea unei noi entităţi cu o nouă denumire care să gestioneze reglementările de mediu, procedurile de infringement, acquis-ul comunitar în domeniu, monitorizarea şi controlul mediului, prin aplicarea procedurilor informatice, cu ajutorul unei baze de date unice, în care să fie înlocuit factorul birocratic cu software informatizat, uşor de accesat de către MMAP sau operatorii economici.

„Prin aceste propuneri, politicile publice ale MMAP vor putea fi mai eficient aplicate la nivel teritorial, se va îmbunătăţi colaborarea cu celelalte instituţii deconcentrate sau descentralizate, cu UAT-rile dar şi cu operatorii economici. Orice variantă ar fi aleasă, propunem ca măsura în cauză să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2025, după elaborarea unei analize punctuale de către Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, aprobată prin memorandum în Guvern”, se menţionează în document.