Misiunea FMI, la final. Jeffrey Franks: Economia României va creşte cu 1,8-2,3% anul viitor

A treia evaluare a acordului preventiv semnat de România cu finanţatorii externi ia final astăzi, iar concluziile ei vor fi prezentate, la ora 14.30, într-o conferinţă de presă susţinută de şeful misiunii la Bucureşti, Jeffrey Franks, şi de reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely.

 Franks: Economia României va creşte cu 1,8-2,3% anul viitor

Economia României va înregistra o creştere între 1,8% şi 2,3% anul viitor, a declarat astăzi Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România, la finele misiunii de evaluare. În decursul ultimelor două săptămâni, misiunile FMI şi Comisiei au fost prezente pentru a evalua progresele. Acordul permite autorităţilor să utilizeze banii în caz de nevoie.

Principalele declaraţii:

- Am ajuns la un acord. Progresele au fost bune, toate criteriile de performanţă au fost îndeplinite. Incertitudinile au sporit semnificativ de la ultima noastră vizită.

- Creşterea economică din 2011 va fi de 1,5%, susţinută de exporturi şi de anul agricol bun.

- Pentru 2012, proiectăm o creştere de 1,8 – 2,3%, condiţionată de o mai bună absorbţie şi de redresarea cererii.

- Riscul unor ieşiri de capital şi a deprecierii ar putea anula aceste avantaje.

- Ţinta de deficit la septembrie a fost atinsă cu o marjă lejeră. Suntem pe traiectorie pentru a atinge ţinta de 4,4% din PIB. Cheltuielile au fost ţinute sub un control strâns

- Aceste reforme au creat baza pentru stabilitate şi creştere economică viitoare şi au permis României să facă faţă turbulenţelor financiare mult mai bine decât în trecut.

- Am convenit pentru 2012 ca deficitul să fie sub 3% potrivit standardelor ESA. Am fost de acord cu decizia Guvernului de a avea o ţintă de deficit de 1,9% în cash. În programul FMI ţinta va fi de 2,1% din PIB.

- Acesta este un buget prudent, iar dacă vor permite condiţiile de piaţă să se aibă în vedere o majorare moderată a salariilor şi a pensiilor la jumătatea anului viitor.

- Autorităţile trebuie să limiteze cheltuielile în afara bugetului şi să finanţeze investiţiile cu finanţare europeană

- Există provocări fiscale ce impun o atenţie continuă:

1. Guvernul trebuie să continue eforturile de a impulsiona investiţiile publice printr-o mai bună absorbţie a fondurilor, cu posibilitatea de rambursare a TVA. Fiecare euro de la stat va aduce cu sine 20 de euro de la Bruxelles. Absorbţia la zi este descurajantă şi rămân neabsorbite fonduri europene. Sunt din ce în ce mai multe proiecte noi care sunt finanţate de la buget sau chiar înainte bugetului.

2. A doua provocare este în sistemul sanitar. Cererile din sistem sunt mult mai mari decât resursele, ceea ce slăbeşte foarte tare sănătatea financiară a sistemului. Aceste resurse sunt des ineficient cheltuite, privându-i pe cei care au nevoie. Va fi important să se analizeze nivelul dezirabil de servicii acoperit de asigurarea de stat.

3. A treia provocare este eliminarea problemei arieratelor. Aici sunt unele veşti bune: arieratele bugetelor de stat şi de la bugetele de asigurări sociale au fost eliminate aproape complet. Dar acum încep să se concentreze pe arieratele companiilor de stat, frână majoră în calea creşterii. Guvernul a înregistrat progrese în metodele de reducere a arieratelor, dar bugetele pot fi eliminate doar dacă se asigură viabilitatea acestor societăţi, prin restructurare şi reforme, care vor asigura neapariţia altor arietate şi utilizarea cât mai eficientă a puţinilor bani ai contribuabililor. Aceasta este cea mai importantă problemă cu care se confruntă Guvernul.

- Aici e esenţial în sectoarele generatoare de creştere: energia şi transporturilor. Companiile trebuie să fie atractive prin preţuri corespunzătoare, iar sectorul privat să deţină pachete majoritare.

- S-au făcut progrese pentru restructurarea multor companii de stat, în vederea privatizării, dar progresul nu a fost satisfăcător. Această atitudine trebuie să se traducă în eforturi sporite. Până la finele anului trebuie luate decizii majore de reglementare şi de pregătire a managementului privat.

- Trebuie să scăpăm de sistemul în care băieţii deştepţi au profituri nejustificate. Trebuie piaţă stabilă, regimul de formare a preţurilor să reflecte costurile.

- Trebuie să ne asigurăm că toate contractele din energie şi gaze sunt transparente.

- Băncile sunt bine capitalizate şi lichide, dar există o nelinişte legată de posibilele efecte din afară.

- BNR e gata să protejeze sistemul financiar dacă va fi nevoie. Cea mai bună strategie e să fii pregătit pentru orice. Vor fi menţinute la nivel puternic rezervele BNR şi ale sectorului financiar.

- România e situată relativ bine, primele de risc sunt relativ reduse.

Reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely Comisia Europeană: Programul rămâne intact, implementarea e puternică, s-au făcut progrese

După ajustări dureroase, economia României a revenit şi va încheia anul cu o creştere de 1,5%, a declarat astăzi Istvan Szekely, reprezentatul Comisiei Europene.

Principalele declaraţii ale lui Istvan Szekely, la finalul misiunii de evaluare a FMI şi a Comisiei Europene:

- Salutăm prudenţa Guvernului României pentru bugetul de anul viitor.

- Să accesaţi bani europeni este o sursă sigură de creştere, la fel ca şi privatizările.

- Comisia a făcut o propunere de a creştere ponderea banilor europeni la 95%, deci sunt surse suplimentare care vin.

- Îmbunătăţirea companiilor de stat este o mare provocare.

- Principalele teme de discuţie din aceste zile dintre Guvern şi finanţatorii externi au vizat indicatorii macroeconomici din bugetul pentru anul viitor.

************************************************************************

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că bugetul pentru 2012 va fi construit pe un deficit de 1,9% din PIB, cu marjă de până la 2,5% pe cash, ceea ce înseamnnă 3% potrivit standardelor ESA. Pentru anul viitor este estimată o creştere economică de 1,7-2,7%.

O altă temă fierbinte este liberalizarea pieţei de energie şi gaze. Reprezentatul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a afirmat joi că există un calendar ferm de liberalizare a pieţelor în perioada 2013-2015. Acest lucru este necesar pentru ca grupurile de companii din acest sector să investească în România, a mai spus el.

În schimb, Guvernul nu a fost de acord cu cerinţele FMI privind privatizarea pachetelor majoritare la cele trei distribuţii de energie care mai sunt la stat, precum şi la viitorul complex energetic din Oltenia, care va fi format din actualele complexuri Craiova, Turceni şi Rovinari, precum şi din minele de lignit din zonă.

Rămâneţi pe www.adevarul.ro pentru a afla, în timp real, declaraţiile reprezentanţilor FMI şi ai Comisiei Europene.