Îngrijorare în primării. „N-am avut destul oameni care nu știau să apese pe butoane? Am adus din privat și-mi spui să plece?”
0Primarii așteaptă cu îngrijorare discuțiile din coaliția de guvernare, pentru că încă nu știu cum va decurge „reforma administrativă”. Încearcă să reducă atât cât pot din cheltuieli, dar reducerea de personal de azi pe mâine va complica enorm activitatea, arată un primar de comună.
La începutul acestei săptămâni, angajați din primării din toată țara au protestat în București, semnalând că reducerea de personal fără o analiză temeinică va plasa instituțiile într-o situație extrem de grea. După protestul organizat de sindicatele din administrație va urma un altul, al Asociației Comunelor din România (ACOR), pentru că și primarii sunt nemulțumiți de scenariile care li se pun în față.
Daniel Pană, vicepreședintele ACOR – Filiala Olt, este primarul comunei Giuvărăști. Comuna are aproape 2.000 de locuitori, cei mai mulți legumicultori, fiind o renumită localitate în care se produc legume în spații protejate. Pe scenariile vehiculate, la procentul maxim de reducere de personal primăria ar trebui să trimită acasă doi angajați, în condițiile în care toți angajații au cumul de sarcini, spune primarul. Daniel Pană pledează în schimb pentru o analiză a fiecărei situații în parte, pentru a se putea stabili dacă volumul de muncă poate fi susținut în continuare cu mai puțini angajați. Altfel, în primării se discută de ceva vreme despre unde se mai pot face economii.
„Am oprit din iluminat: un bec da, unul ba”
„Toată lumea vrea să facă reformă și e normal, până la urmă. Trebuie să fim și noi realiști, să ne uităm, fiecare, la noi în grădină. Dom'le, ce putem noi să facem? Cât producem? Cât putem să cheltuim? Atât! Asta e! Eu sunt de acord că trebuie să susții cercetarea, să mai susții și o parte din bugetari, să susții învățământul, sănătatea, că nu se poate fără sănătate. Dar ei prea au luat-o repede la bugetari, la primării în special, că - le tăiem sursa de venit, să rămână strict pe ce încasează ei. Trebuie să le coroboreze cu mai mulți factori: numărul de populație, venituri proprii... Văd și ei ce alte resurse ar putea să aibă localitatea respectivă. Și acolo sunt niște oameni care au lucrat până acum pentru comunitățile respective, nu cred că au stat. Sau dacă există, să facă ei niște evaluări, să vadă pe unde se stă și să-i trimită acasă”, este de părere primarul comunei oltene Giuvărăști.
În primărie se fac de mai multă vreme calcule pentru se decide de unde se poate face economie, însă concedierile ar fi departe ultima luată în calcul.
„Fiecare dintre noi ne gândim la varianta asta, să nu cheltuim foarte mulți bani. Noi am oprit și iluminatul, un bec da, unul ba. Și vii și-mi spui că nu iau măsuri să reduc eu cheltuielile. Păi vreau să reduc, dar nu pot să trimit nici oameni acasă, că mâine se duc să taie iarba, cine-o taie? Bolojan?”, adaugă primarul.
Primăriile, este de părere primarul, ar trebui să fie evaluate inclusiv după nivelul veniturilor proprii, care poate fi, în cele din urmă, un indicator al volumului de muncă. În localitățile cu potențial și cu resurse, funcționarii au și de treabă, spune Pană. „Dacă noi încasăm între 1.500.000 și 2.000.000 de lei pe an, numai să încasăm avem de stat de vorbă cu oamenii. Vin la primărie permanent cu înmatriculări mașini, radiem, le vând... Nu se poate trata toată lumea unitar, e imposibil, nu obții un rezultat așteptat, obții o eroare”, avertizează primarul.
Îngrijorarea i-a cuprins și pe edili, care sunt pregătiți inclusiv pentru o redimensionare a veniturilor pe care le primesc de la bugetul de stat. Va fi însă nevoie de mai mult pentru a putea inclusiv ei să-și gestioneze activitatea și fondurile cu chibzuință. Chiar și reducerea de personal s-ar putea face, dar în timp și cu modificarea în prealabil a legislației, crede Daniel Pană.
„Să modifice legea în care să spună că o unitate administrativ teritorială poate să funcționeze cu de la 3 până la 5, 15, sau până la 20 de salariați. Și că primarul poate să cânte la tobă, la saxofon, la vioară, la contrabas, adică eu să fac și casierie și stare civilă, să mă duc și în teren, să mă duc și la Slatina, să mă duc și după proiecte și după avize și așa mai departe. Mai am nevoie de secretar, care să stea aici și să verifice să se respecte legea, că altfel ne dăm peste cap. Și încă un om, la fel, care să cânte la mai multe instrumente. Dar fără modificarea legii nu se poate. Noi avem persoana care ține viza de control financiar pe venituri. Nu poate să o țină și pentru cheltuieli. Sunt de scris la registrul agricol. Cine le mai scrie? După modificarea legii să spună - îi dau voie cu cinci funcționari. Și atunci, veniturile proprii, cumulate cu ce-mi dau ei, să-mi asigure plafonul de salarizare și de aprins becul pe aici”, susține primarul.
La acest moment, o seamă de lucrări edilitare, cu atât mai mult de când în patrimoniul instituției au și utilaje, cumpărate pe fonduri europene, sunt realizate cu angajați ai primăriei. Dacă se pune problema să plece oameni acasă, o parte din responsabilități le vor reveni direct cetățenilor, iar pentru o altă parte s-ar putea pune problema ca primăria să se contracteze servicii, caz în care, semnalează primarul de comună, nu mai înțelege de ce economii poate fi vorba, asta dacă nu cumva reducerea de personal este pur și simplu un obiectiv asumat de guvernanți, fără să fie legat de potențiala economie de fonduri.
Mărirea taxelor și impozitelor, impact mic în bugetul localității
Din preconizata creștere a nivelului taxelor și impozitelor, bugetele locale nu vor câștiga foarte mult, astfel încât să-și permită să susțină cu acești bani investiții, spune primarul. Din sumele achitate de contribuabili într-un an, impozitele pentru case și terenuri de-abia dacă însumează 70.000 -80.000 lei, sumă suficientă pentru a achita un studiu de fezabilitate.
„Un contribuabil oarecare la Giuvărăști, în momentul de față, dacă plătește o sumă de 2.000 de lei, undeva între 800 și 1.000 de lei sunt taxe pe mijlocul de transport. Mai plătește salubrizare și canalizare vreo 600 de lei. Sunt bani pe care noi îi încasăm și îi dăm mai departe. Și mai rămân doar 400 de lei, taxa pe suprafețele de tren, pe clădiri, pe terenul intravilan și ce mai are la noi. Am avut situații când am descoperit oameni care plătesc pentru o locuință 60 de lei, sau 20 de lei. Păi, la 60 de lei, chiar dacă noi creștem cu 100% nu e o taxă foarte mare. Dacă el plătește 1.500 lei pe mijlocul de transport, cum să nu plătească 120 de lei taxă la locuință? Nu mă dau înapoi, le spun public: Domnule, asta e situația! Oricum le măresc, fără să-mi spună mie Bolojan”, mai adaugă Pană.
Digitalizarea care deocamdată complică lucrurile
Informatizarea serviciilor, de care se tot vorbește, a început de mai multă vreme și în aceste instituții. Până când bazele naționale de date vor fi interconectate va mai trece însă multă vreme. Astăzi, dacă un cetățean se prezintă la Primăria Giuvărăști pentru un act de stare civilă, care acum poate fi eliberat în orice punct al țării, procedura presupune nu doar scanarea documentelor și introducerea acestora într-o anume bază de date, ci și interogarea serviciului similar din localitatea de domiciliu a solicitantului, care trebuie să confirme autenticitatea anumitor date.
„Dacă se solicită un certificat de deces al cuiva, ne trebuie toate datele și toate documentele celui decedat. Să le scanăm, să le băgăm în program, să le valideze unde a fost el născut, la Bistrița, să zic. Până nu le validează ei, noi nu trecem mai departe. Plus documentele celui care solicită certificatul de deces. Certificat de naștere, certificat de căsătorie, buletin. Le încărcăm, le validăm. Sau, există hotărâre de divorț, una, două, trei, cinci, nouă, și ele trebuie să fie încărcate în sistem. Și nu le poate face decât cineva, iar asta e de durată”, explică primarul.
Deși din ce în ce mai mulți cetățeni au optat pentru cărțile de identitate electronice, nu toate instituțiile au dispozitive de citire, astfel că cetățenii încă mai vin la primării pentru eliberarea de adeverințe cu informații disponibile prin intermediul acestor cărți electronice. Iar exemplele despre cum digitalizarea funcționează deocamdată mai mult pe hârtie pot continua.
„Dacă suntem în situația să dăm doi oameni afară, nu știu pe care să-i dăm. Dacă alegi între funcționari care lucrează cu documentele... Nu numai că sunt pe funcții unice, dar au mai multe atribuții. Casierul are și stare civilă. Cel cu achizițiile publice are și proiectele, asistenta socială este și cu centrul medical comunitar, asistenta medicală comunitară <bobinează> la registru agricol, bibliotecara, când nu sunt copii, este la registrul agricol, mai ales acum, că vin să ia adeverințe pentru burse. Să nu creadă cineva că cineva stă la primărie. (...) Eu am adus oameni din privat la primărie și tu îmi spui că să se ducă în privat? Păi și eu cu cine mai fac treaba? Nu am avut destul la primărie oameni care nu știau să apese pe butoane? Și acum, când am făcut echipă performantă, nu mai e bine. Voi plecați acasă, să vă duceți la privat! Și după aceea vrei în campanie să te lauzi că ai mediul rural bine dezvoltat, că ai făcut proiecte, că ai făcut pe dracu?! Cu cine să fac? Cu ăla care dă cu praștia?”, a mai spus Daniel Pană.
Reforma administrativă este una din temele care dau mari bătăi de cap membrilor coaliției de guvernare, și în ședința de miercuri, 17 septembrie 2025, subiectul fiind luat în discuție. Aproximativ 13.000 angajați ar trebui să plece din primării, perspectivă care i-a scos pe funcționari în stradă, după ce anterior s-a protestat prin suspendarea, în anumite primării, a activității cu publicul.
Se încarcă comentariile...
