Ministrul Energiei solicită ANRE să reanalizeze decizia de tranzacţionare a gazelor pe bursă. „Practic, aproape nu s-a impus niciun procent“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energiesolicită Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să reexamineze ordinul prin care obligă producătorii şi furnizorii de gaze să tranzacţioneze pe bursele de specialitate 20% din cantităţile vândute, deoarece modalitatea aleasă nu este de natură să încurajeze dezvoltarea pieţei de profil din România.

„În ceea ce priveşte modul în care ANRE a decis să transpună în legislaţia secundară obligativitatea impusă de Executiv producătorilor şi furnizorilor de gaze de a tranzacţiona transparent şi nediscriminatoriu anumite cantităţi pe bursă, considerăm că nu încurajează dezvoltarea pieţei de gaze din România. (...) În consecinţă, solicităm autorităţii să reanalizeze decizia sa, în cadrul unui nou Comitet de Reglementare, pentru că, în forma actuală, ordinul dat nu creează premisele tranzacţionării procentului de 20% comunicat, în condiţiile în care baza de aplicabilitate se apropie de zero. Practic, aproape că nu s-a impus niciun procent“, a declarat Nicolescu, într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.

Oficialul a făcut această declaraţie într-o întâlnire pe care a avut-o vineri, 11 iulie, cu reprezentanţii asociaţiilor micilor consumatori de energie şi gaze din România.

ANRE a decis joi că producătorii de gaze naturale vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe pieţele centralizate, în perioada 15 iulie 2014 - 31 decembrie 2018, cel puţin 20% din gazele pe care le extrag şi care sunt destinate pieţei concurenţiale.

Pe de altă parte, ordinul dă posibilitatea să încheie acte adiţionale la contractele actuale.

Pieţele centralizate sunt Bursa Română de Mărfuri (BRM) şi OPCOM. În prezent, companiile au posibilitatea de a comercializa gaze naturale pe BRM şi OPCOM, dar numărul tranzacţiilor şi cantităţile sunt reduse.

Cu cât mai multe tranzacţii pe bursă, cu atât preţul ar fi mai bun. În teorie

În cazul în care se vor tranzacţiona doar cantităţi limitate, preţul gazelor rămâne mare, din cauza deficitului de ofertă. România consumă anual circa 12 miliarde de metri cubi, din care importurile reprezintă în jur de 2 miliarde, iar restul este produs în cantităţi aproape egale de către Romgaz şi Petrom. Un alt producător, dar mult mai mic, este Amromco. Dacă producătorii vor fi obligaţi să vândă pe bursă din 15 iulie, furnizorii vor avea această obligaţie începând cu 15 martie 2015, inclusiv importatorii.

Manevrele Gazprom cu preţul

Teoretic, cu cât se tranzacţionează liber şi transparent mai mult, cu atât preţul va scădea, mai ales că în România consumul s-a redus foarte mult din cauza liberalizării preţului la gaze, care a dus la eficientizarea industriei sau închiderea unor capacităţi. Cum cererea este slabă, în mod logic, preţul trebuie să scadă. România importă de la doi intermediari agreaţi de Gazprom, dar preţul pe care ţara noastră îl primeşte este în jur de 400-430 de dolari pe mia de metri cubi, faţă de media europeană de 380 de dolari. Gazprom acordă preţuri mai mici statelor cu care Rusia se află în relaţii mai bune, precum Germania, Austria sau Belarus, dar Polonia şi România au preţuri mai mari. Mai nou, şi Ucrainei i s-au impus preţuri mari, după ce statul a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Mai puteţi citi:

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite