Ministrul Energiei anunţă investiţii de 13 miliarde de euro în renovarea energetică a clădirilor, până în 2030
0Investiţiile în renovarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate clară în materie de investiţii pentru o redresare ecologică şi echitabilă, a afirmat, joi, ministrul Energiei, Virgil Popescu, la reuniunea informală a Consiliului Energiei.
Potrivit acestuia, până în 2030, o sumă de aproximativ 13 miliarde de euro va fi investită în renovarea clădirilor publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale, pentru a îndeplini angajamentele europene.
„Conform strategiei naţionale de renovare pe termen lung, până în 2030, o sumă de aproximativ 13 miliarde de euro va fi investită în renovarea clădirilor publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale, pentru a îndeplini angajamentele europene privind rata de renovare, reducerea consumului de energie şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Aceasta este o provocare majoră, deoarece aceasta implică nu numai surse de finanţare, ci şi forţă de muncă pentru sectorul construcţiilor.”, a transmis ministrul pe pagina sa de Facebook.
În cadrul reuniunii informale a Consiliului Energiei, miniştrii Energiei au făcut schimb de opinii cu privire la dezvoltarea comunităţilor de energie regenerabilă, precum şi autoconsumul de energie electrică regenerabilă, stabilind conceptele de autoconsumatori de energie regenerabilă, fie individual, fie în comun, având în vedere prevederile Directivei (EU) 2018/2001 privind promovarea utilizării surselor regenerabile de energie.
În legătură cu valul de renovări ale clădirilor în Europa, discuţiile s-au axat pe prioritizarea acţiunilor în trei domenii, şi anume: renovarea clădirilor publice şi a infrastructurii sociale; abordarea necesităţilor energetice de bază şi a clădirilor cu cele mai slabe performaţe şi decarbonizarea clădirilor pe durata întregului ciclu de viaţă.
Potrivit ministrului Energiei, la nivel naţional, consumul de energie în sectorul de construcţii reprezintă 42% din totalul consumului final, din care 34% reprezintă clădiri rezidenţiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale şi publice.
Sectorul rezidenţial are cea mai mare pondere a consumului de energie (aproximativ 81%), în timp ce toate celelalte clădiri la un loc (birouri, şcoli, spitale, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă restul de 19% din consumul total de energie finală.
Sursa citată a menţionat că, prin mecanismul de redresare şi rezilienţă, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi abordate renovările clădirilor publice şi private, de nivel moderat pentru care reducerea minimă a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 va fi de 30%, precum şi renovările aprofundate pentru care reducerea minimă a consumului de energie şi a emisiilor de CO2 va fi de 60%, fapt ce va accelera ritmul de atingere a obiectivelor de eficienţă energetică stabilite în documentele strategice europene şi naţionale prin dublarea ratei anuale de renovare, raportat la ritmul actual, cu atingerea unui potenţial maxim al beneficiilor extinse la nivelul mediului construit şi al societăţii.