Mărirea şi decăderea rezidenţialului din Deva

Preţurile locuinţelor nou-construite din străvechiul oraş dacic au scăzut şi cu 50% faţă de anul trecut. Doar 5% din zestrea imobiliară a Devei înseamnă locuinţe noi. Majoritatea acestora sunt concentrate în cartierul Zăvoi, un deal împânzit de zeci de case şi câteva blocuri.

Cartierul Zăvoi este cocoţat pe un deal din spatele magazinului Trident. Aici poţi găsi vile ca-n filme. Curţi imense, demne de un Southfork Ranch. Nu veţi găsi aici pe nici unul din membrii familiei Ewing ci doar nişte afacerişti locali, care nu mai reuşesc să vândă.
 
În vârful dealului, printre bălţi imense, stau mândre opt blocuri într-o culoare atipică pentru zonă. Blocurile sunt proiecte sociale edificate de către autorităţile locale. Cu această ocazie, aici a fost trasă şi canalizarea.

Oraşul Deva a găzduit cândva multe persoane care au deţinut sume importante de bani.Industria locală era puternică. Salariile erau foarte mari. Când această industrie a picat, oamenii au plecat masiv la lucru în străinătate. Ulterior, aceste persoane au trimis înapoi sume importante de bani.

Mineriada banilor

Unii dintre cei care au investit aici nu au fost însă localnici. „Mulţi mineri de pe Valea Jiului sau angajaţi din oraşe precum Cugir au vrut să cumpere aici. Oraşul a devenit un pol zonal pentru investiţii“, povesteşte Florin Negoiţă, manager al agenţiei imobiliare Info Casa.

Această afluenţă de clienţi a făcut ca, în prima jumătate a anilor 2000, preţurile imobilelor să atingă cote maxime. Deva concura la acest capitol cu oraşe precum Timişoara şi Cluj Napoca, ba chiar şi cu Bucureştiul.

Preţurile mari din sectorul imobiliar au avut la bază atât cererea susţinută cât şi faptul că terenurile pe care se putea construi ceva erau limitate ca suprafaţă. Şi asta pentru că oraşul e limitat de valea Mureşului unde pânza freatică e aproape de suprafaţă, iar solurile sunt nisipoase şi nu se poate construi. De cealaltă parte sunt dealuri, iar pentru lucrările de construcţie costurile sunt mai mari, având în vedere şi cuantumul investiţiiilor necesare consolidării acestor clădiri. „Mult timp s-a construit doar sporadic aici. De doi-trei ani există însă mai multe proiecte importante“, declară Negoiţă.

De la porumb la vile

Unul dintre primele proiecte rezidenţiale din oraş este reprezentat de nişte case în linie dezvoltate în zona Zăvoi. Astăzi, dealul este acoperit aproape în întregime de construcţii noi „Înainte, aici era zona agricolă a oraşului. Se cultiva porumb“, îşi aminteşte Negoiţă.

Unii dintre cei care au construit aici nu au locuit de fapt niciodată în aceste case. Persoanele din Valea Jiului sau Bradului au venit acolo doar pentru a investi. Cea mai mare parte a caselor de aici au fost însă construite în interes propriu. „Doar circa 10% dintre aceste locuinţe sunt acum scoase la vânzare. Acestea aparţin în mare parte celor care au construit pe credit şi sunt presaţi de bănci“, afirmă Negoiţă.

500 de euro pe metru pătrat

Oferta de locuinţe include şi două blocuri, ridicate de către companii locale.

Unul dintre ele este vândut în totalitate. Preţul practicat a fost de 1.000 de euro pe metru pătrat.

Din al doilea bloc, au mai rămas de vânzare doar două imobile. Pentru acestea, preţul cerut este de 800 de euro pe metru pătrat, diminuat de la cel iniţial de 1.100 de euro pe metru pătrat. Practic, un apartament de două camere cu o suprafaţă de 67 de metri pătraţi costă aici 48.000 de euro, în stadiul de semifinisaj.

Cel mai amplu proiect de acest tip se află acum doar la faza de structură şi asta doar pentru jumătate dintre blocurile programate. Quasar Grup construieşte acum trei blocuri. „Deţinem o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi şi avem în proiect dezvoltarea a şase clădiri“, afirmă Amalia Paşca, director de vânzări în cadrul Primavera Residence.

Cele trei blocuri urmează să fie finalizate până la finalul anului viitor.La nivel de structură, un bloc e terminat. Va avea şapte etaje şi 97 de apartamente.

Preţul e unul provocator. „În această perioadă avem o promoţie pentru cei interesaţi, res-pectiv 499 de euro pe metru pătrat“, spune Paşca. Grupul a programat, de asemenea, construcţia a 400 de parcări atât exterioare cât şi subterane.

Locuinţele vechi, în topul vânzărilor

Preţul la care sunt vândute casele de aici este de 1.000 de euro pe metru pătrat. „Puţini mai pot cumpăra astfel de locuinţe acum“, spune Negoiţă. Cei mai mulţi se califică pentru imobile cu preţuri reduse. Proprietarii de case, însă, ţin preţurile ridicate. „Avem acum în ofertă mai multe astfel de vile. Unele, de 191 de metri pătraţi costă 242.670, respectiv 235.000 de euro. Proprietarii cer 850 de euro pe metru pătrat, dar adaugă multe alte costuri suplimentare. Preţul este mare“, crede agentul local.

Anul acesta au fost trazacţionate în special apartamente şi, la două-patru luni, câte o casă demolabilă. S-au vândut apartamente vechi, pentru că acestea reprezintă 95% din oferta locală.  Anul trecut preţul mediu pentru tranzacţii pe zona rezidenţială era de 1.000-1.100 de euro pe metru pătrat atât pentru apartamentele noi cât şi pentru cele vechi.

De la începutul acestui an, preţurile au intrat într-un rim descendent ajungând la apartamentele noi la un nivel de 800 de euro pe metru pătrat şi chiar şi la 700 de euro pentru imobilele vechi. Cele mai multe tranzacţii au fost realizate cu apartamente vechi de două camere.

Tipuri de locuinţe: apartamente vechi şi noi de una până la patru camere, case.
Centre comerciale: Real, Metro, Praktiker, Mall Deva, Ulpia
Transport: zece trasee de transport în comun
Unităţi de învăţământ: doisprezece grădiniţe, şapte şcoli, unsprezece unităţi de învăţământ liceale
Clinici şi spitale: Spitalul Judeţean Deva, 12 cabinete stomatologice.
Parcuri: spaţii verzi, Parcul Cetăţii, Grădină Zoologică.
Grad de poluare: anul acesta nu au fost depăşite limitele prevăzute de lege în privinţa agenţilor poluatori

Povestea cartierului tău

- Prima atestare documentară a existenţei localităţii Deva datează din anul 1269, fiind menţionată prin cuvintele latine Castro Dewa.

- Pe hărţile medievale ea apare fie sub numele de Deva sau Dewan. S-a presupus că numele Deva este în legătură cu anticul cuvânt dac dava, care însemnă „cetate”. Alte teorii susţin că numele s-ar trage de la o legiune romană care s-a transferat pe locul actualului municipiu de la Castrum Ceva, acum Chester în Marea Britanie. Există argumente de ordin lingvistic care arată că toponimul Deva provine din cuvântul slav deva, care înseamnă „fecioară“.

- Oraşul Deva este cunoscut mai ales datorită Clubului Sportiv Şcolar Cetate Deva, înfiinţat în 1978. Clubul a dat lumii cele mai mari nume in gimnastică feminină: Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo, Lavinia Agache, Daniela Silivas, Lavinia Miloşovici, Gina Gogean, Maria Olaru, Simona Amânar, Andreea Răducan. În anul 1977, la inaugurarea Sălii Sporturilor din Deva, a participat şi lotul olimpic feminin de gimnastică al României, proaspăt întors de la Olimpiada de la Montreal.

Atunci, antrenorii lotului Marta şi Bela Karoly au decis să înfiinţeze la Deva un centru naţional de antrenament pentru pregătirea lotului olimpic al României. Pentru antrenamentele lotului feminin olimpic de gimnastică, în anul 1979 a fost inaugurată o sală de sport olimpică, în care s-au format mari campioane ale gimnasticii mondiale.