Marea și mica recalculare a pensiilor ar putea crea haos
0Cele două etape de recalculare a pensiilor ar putea crea probleme în sistem, consideră un expert în salarizare și pensii, subliniind că documentele care se cer a fi depuse la dosar ar fi trebuit să existe în arhive încă din 2011.
În prima fază a recalculării se va aplica noua formulă care introduce valoarea punctului de referință de 81 de lei, în cea de-a doua urmând să fie asimilate și veniturile de natura sporurilor, premiilor, orele suplimentare, perioadele asimilate etc.
„Problema este, însă, că aceste 2 stadii de calcul, stadiul întâi, care este cumva mai simplu, că se ia acel total puncte realizate, la care se adaugă eventualele puncte suplimentare și pe suma lor se aplică 81, că se înmulțește totul cu 81, este o chestie relativ rapidă, dar, aici, vor trebui să nu facă parte din această idee, din aceste calcule, perioadele asimilate și suplimentare, care sunt conținute în stagiile menționate pe decizie și vor apărea niște confuzii fantastice, niște erori care pe urmă vor fi reținute de la pensionari, că s-au produs erori și vor fi scăzute și pensiile. Deci aici vor fi niște încurcături cumplite cu aceste stagii disociate, care ba au fost băgate în calcule, ba se scot din calcule și asta creează zăpăceală”, a explicat la B1 TV expertul în pensii și salarizare Dorina Barcari.
„Acele venituri nepermanente, trebuiau să fie deja valorificate”
„A doua fază de calcule pe care o pretind este cu introducerea în calcule a tuturor veniturilor contributive, care se găsesc unele la dosare, și nu au fost valorificate, altele nu se găsesc la dosare, dar să fie aduse de unde s-or putea aduce.
Demonstrația că acești oameni nu stăpânesc aceste noțiuni este pentru că și în ziua de azi vorbesc de veniturile permanente și nepermanente despre care din 2011 nu mai trebuiau să vorbească. E vorba de Înalta Curte de Casație și Justiție care a dat o decizie, o cheamă Decizia 19, și în care s-a clarificat că noțiunea de permanență și nepermanență introdusă în 2002, printr-o lege ordinară care vine să intervină peste o lege organică, nu este corectă. Și dânșii vorbesc și în ziua de astăzi de venituri permanente și nepermanente. Deci toate documentele de la dosare, cu acele venituri nepermanente, trebuiau să fie deja valorificate”, a mai precizat Dorina Barcari.
Cum se calculează pensia
Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25.
La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
În ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
Cu cât vor crește pensiile din septembrie. Exemplu de calcul
Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a explicat pentru „Adevărul” că în calculul pensiei sunt luate în considerare trei aspecte: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive, care sunt exact perioadele asimilate vechimii, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii. Pentru aceste perioade asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi și șomajul -, pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte.
Astfel, el a explicat că această pensie a acumulat pe contributivitate 40 de puncte, la care se adaugă punctele de stabilitate.
„Pe lângă cele 40 de puncte pe care le-a acumulat calculând această pensie exclusiv pe contributivitate o să adunăm și acele puncte de stabilitate”, a spus Daniel Baciu.
Șeful Casei de Pensii a explicat că între 25 și 30 de ani de contributivitate se dau câte 0,5 puncte de stabilitate pentru fiecare an. 0,5 se înmulțește cu fiecare din cei 5 ani, iar rezultatul este 2,5 puncte.
Apoi urmează perioada între 30 și 35 de ani, unde se acordă 0,75 de puncte pentru fiecare an. Astfel, avem 3,75 de puncte de stabilitate pentru această perioadă.
După 35 de ani de contributivitate, se ia în calcul un un punct de stabilitate pentru fiecare an. Așadar, respectivul pensionar, cu 36 de ani de contributivitate, va mai primi încă un punct de stabilitate.
Pensia va crește cu 65%
Conform calculelor prezentate de președintele Casei de Pensii, după cumularea punctelor contributive cu cele de stabilitate, numărul total de puncte va fi, de la 1 septembrie 2024, de 49,67296.
„Dacă adunăm aceste puncte de stabilitate dau 9,5 puncte de stabilitate. Total puncte contributive calculate efectiv pe principiul de contributivitate 40,17296 la care se adaugă și cele 9,5 puncte de stabilitate, rezultă 49,67296 acesta este numărul total de puncte prevăzut de legea 360/2023”, a menționat Baciu.
Drept urmare, în urma recalculării pensiei, pensionarul nostur va încasa, de la 1 septembrie 2024, suma de 4.024 de lei.
În condițiile în care pensia pe care o încasează acum este 2.634 de lei, în septembrie va beneficia de o creștere de 65%.
„Acest număr total de puncte se înmulțește cu valoarea punctului de referință care va avea valoarea de 81 începând cu 1 septembrie 2024, și ne dă 4.024 de lei. Pensia lui actuală în plată este de 2.634 de lei. Va fi o creștere de 65%”, a subliniat Daniel Baciu.