Lucrările la Canalul Siret – Bărăgan vor începe în primăvară, la trei decenii de când l-a aprobat Ceauşescu. Pentru câţi kilometri se face licitaţia

0
0
canalul siret-baragan

Florin Barbu, directorul general al Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), a declarat într-un interviu acordat pentru Agerpres că instituţia va demara licitaţia pentru Canalul Siret – Bărăgan, proiect iniţiat pe vremea lui Ceauşescu şi rămas de zeci de ani în stand-by.

„În programul de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, pe lângă cele două milioane de hectare, noi vrem să extindem suprafaţa irigabilă la aproape 3 milioane hectare. În strategie sunt cuprinse şi suntem în faza de expertiză şi urmează să punem în SEAP, proiectul tehnic pentru Canalul Siret-Bărăgan, primii 14,5 kilometri din Canalul Siret - Bărăgan. Aşa cum am spus, sunt convins că vom finaliza proiectarea, inclusiv licitaţia pentru construcţii montaj, astfel încât pe 30 martie 2020 lucrările la Canalul Siret-Bărăgan să înceapă. 

Sunt deja avansate discuţiile cu Unităţile Administrativ Teritoriale şi cu fermierii din zonă, am identificat ploturile pe care se vor constitui organizaţiile de udători, care vor iriga cu costuri minime ştiind că irigatul din acest canal Siret - Bărăgan se va face gravitaţional, fără costuri energetice. 

În al doilea rând, cel mai important, aproape 200.000 de hectare de pe cele 300.000 pe care se constituie organizaţii, asta înseamnă aproape 500.000 de hectare, vor fi amenajări existente ale noastre pe care le vom lega gravitaţional şi nu le vom mai pompa apă de la Dunăre. Practic, le vom da apă din Siret-Bărăgan. 200.000 de hectare sunt amenajări făcute trebuie doar priză de alimentare. Sunt costuri foarte mici şi le vom pune în funcţiune”, a declarat Barbu pentru Agerpres.

Canalul Siret-Bărăgan, a cărui construcţie a fost aprobată în 1987 de Nicolae Ceauşescu, reintră în line dreaptă, urmând ca lucrările să fie continuate de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare.

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. 

Lucrările au mers oarecum bine până la începutul anilor 1990, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură din cele două tronsoane. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Primul tronson al Canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. 

Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu. Acesta este şi cel mai costisitor.

De-a lungul timpului, mai multe autorităţi naţionale s-au ocupat în mod direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii, dar şi Administraţia Naţională „Apele Române“. 

Recent, infrastructura a fost preluată în administrare de Ministerul Agriculturii, prin Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, de la Ministerul Apelor şi Pădurii, iar anul trecut a fost inaugurată o staţie de pompare, în judeţul Vrancea, ca parte a construcţiei canalului Siret-Bărăgan, care asigură irigarea unei suprafeţe de 3.000 de hectare de culturi agricole. 

Economie


Ultimele știri
Cele mai citite