Lista companiilor care vor face parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Ministerul Finanţelor Publice a publicat vineri lista companiilor care vor face parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). Pe aceasta se regăsesc 28 companii, printre care: OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Electrica sau Imprimeria SA.

Participaţiile statului la toate cele 28 de companii vor intra în Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii.

MFP susţine că prin înfiinţarea FSDI se are în vedere crearea unui vehicul public de investiţii financiare/intermediere financiară în acţiuni/participaţii în proiecte/companii profitabile, segment neacoperit în prezent pe piaţa financiară din România, care, pe de o parte, să aibă un rol multiplicator în economie pentru o dezvoltare sustenabilă şi, pe de altă parte, să catalizeze/mobilizeze resurse financiare disponibile către economie şi proiecte rentabile.

FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public – private (PPP),  cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Capital social de 19 miliarde lei

Capitalul social iniţial al FSDI, este stabilit la valoarea de 19.111.850.332 lei şi este format din aport în numerar în valoare de 9 miliarde lei şi din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni nominative în valoare 10.111.850.332 lei, deţinute de stat la operatorii economici prevăzuţi în lista companiilor, stabilită la valoarea  nominală a acestor acţiuni. 

Aportul în natură,în sumă de 9 miliarde lei, se va asigura de către Ministerul Finanţelor Publice din veniturile din privatizare în lei si/sau valută disponibile în soldul contului trezoreriei statului, astfel: 0,5 miliarde lei din veniturile din privatizare în lei la momentul constituirii FSDI şi diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de cel mult 12 luni de la data înmatricularii FSDI, din veniturile din privatizare în valută. 

Finanţarea FSDI se va face din venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile aflate în portofoliul acestuia, din cele rezultate din operaţiuni cu instrumente financiare proprii şi din cele emise de alte entităţi, din venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni, dar şi din alte surse prevăzute de lege. 

Administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de supraveghere şi un Directorat. Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, iar mandatul membrilor are o durată de 5 ani cu drept de reînnoire. Adunarea generală a acţionarilor desemnează membrii Consiliului de supraveghere în urma unui proces de selecţie. 

Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către Ministerul Finanţelor Publice,  iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă care să nu depăşească optsprezece luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv principal organizarea activităţii FSDI.

Activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI se evaluează anual de către Ministerul Finanţelor Publice şi se prezintă Guvernului prin raportare la indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung şi la obiectivele specifice de rentabilitate şi risc aferente strategiei, inclusiv valoarea activului net al FSDI.

Impact asupra bugetului

Finanţele precizează că proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor  bugetului de stat începând cu anul 2019 în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI, estimată la 4,7 miliarde lei. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic potrivit hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor, potrivit Ministerului. 

Cheltuielile cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării FSDI se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, pentru anul 2019 estimându-se un impact de 600 mii lei.

În ce va putea investi FSDI

Strategia FSDI are în vedere următoarele domenii şi activităţi de dezvoltare:

 a) finanţarea întreprinderilor în diverse etape ale dezvoltării, indirect, prin fonduri dedicate, indiferent de structura acţionariatului, dacă aceste întreprinderi  sunt relevante pentru un anumit sector economic/industrial;

b) finanţarea companiilor romaneşti de importanţă strategică, respectiv dezvoltarea sectoarelor cheie, in care companiile românesti au şansa de a obţine un avantaj competitiv la nivel global;

c) investiţii în industrie, agricultură, servicii, comerţ, construcţii

d) investiţii în proiecte de infrastructură;

e) finanţarea start-up-urilor şi a întreprinderilor într-un stadiu incipient de dezvoltare;

f) crearea de locuri de muncă în mod durabil, prioritar geografic în zonele cu dezvoltare mai puţin avansată şi prioritar economic în sectoarele cu potenţial ridicat de creştere economică;

g) stimularea inovatiei şi a noilor tehnologii;

h) dezvoltarea capitalului uman şi social pe termen lung;

i) creşterea competitivităţii economiei româneşti;

j) urmărirea strategiei energetice;

k) pieţele de capital;

l) societăţi din afara ţării;

m) alte domenii şi activităţi de dezvoltare care sunt de interes pentru economia naţională.

Fără unele avize

Finanţele precizează că urmează să se obţină avizul Consiliului Concurenţei, Consiliului Economic şi Social şi Consiliului Legislativ.

De asemenea, în funcţie de eventuala încadrare de către autorităţile publice tutelare a unor societăţi prevăzute în anexala prezentul proiect, în categoria societăţilor strategice de către autorităţile publice tutelare, se va solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.