La Lunguleţu, cartoful a rămas "fără preţ"

Sub presiunea importurilor, ţăranii vând la jumătate din preţul de anul trecut Ca de obicei, preţurile mai mici de la producător nu se văd şi la consumator. În statistici, cartoful de

Sub presiunea importurilor, ţăranii vând la jumătate din preţul de anul trecut

Ca de obicei, preţurile mai mici de la producător nu se văd şi la consumator. În statistici, cartoful de la tarabă s-a ieftinit în iunie cu numai 5%.

În comuna dâmboviţeană Lunguleţu, considerată patria cartofului timpuriu din sudul ţării, e jale mare - "cartoful n-are preţ". Deşi au avut un an bun pentru producţie, puţini săteni îşi mai scot remorcile sau căruţele de cartofi în faţa curţilor, aştepând să pice clienţii, ca-n anii trecuţi.

În cel mai bun caz ştiu că nu vor primi mai mult de 3.000-4.000 de lei vechi pe kilogram (30-40 de bani actuali), iar la cantităţi mai mari se poate coborî şi sub 2.000. Sunt preţuri "de râs", cum spun ţăranii de pe-aici, adică de râsu-plânsu, pentru că acum vânzarea mergea la 6.000-8.000 de lei vechi/kg.

Aşteptând preţuri mai bune, mare parte din cartofii lunguleţenilor zac acum în pământ. "Nu-i scot, că nu e preţ", spune tânărul Silviu Cioacă, 19 ani, care, din cinci pogoane cu cartofi (2,5 hectare), n-a recoltat decât vreo două. E în stare să-şi încarce dubiţa şi să se ducă să vândă prin zona Iaşiului, unde a auzit că preţurile ajung la 4.500-5.000 lei vechi/kg.

Varza, salvarea cartofului

"La noi se vede când sunt cartofii în pământ - te uiţi la varză. Că oamenii, după ce scot cartofii, pun varză. Acu', dacă o să fie mai puţină, poate măcar varza să mai aibă preţ", spune Matei Barbu, până anul acesta consilier la Ministerul Agriculturii. Nici băieţii lui nea Barbu n-au scos, din cele 10 hectare cultivate, decât jumătate.

Au vândut la piaţa de gros din apropiere (Brezoaiele) cu 40 de bani kilogramul. Un preţ de "supravieţuire", la o producţie de 20 de tone pe hectar, şi un cost de producţie de minimum 6.000-8.000 de lei la hectar. În acest timp, la numai 40 de km depărtare, în pieţele Bucureştilor, kilogramul de cartofi nu coboară sub 1 leu.

"Ce se întâmplă, nea Barbule, cu cartoful?", l-au întrebat zilele trecute de la minister pe fostul consilier. Şi le-a spus: "Nu mai vin ca altădată clienţi din toată ţara, să cumpere cartofii timpurii din sud. Piaţa pare acaparată de importuri.

Păi când noi scoteam aici cartofii timpurii, peste tot, la Bucureşti, Târgovişte, se găseau cartofi din Grecia", spune nea Barbu. Apoi au dispărut şi clienţii din afară. "Păi era plin aici de tiruri din Basarabia. Dar nu mai vin acum, că au taxe mari la vamă".

Preţuri de supravieţuire

În restul ţării, producătorii ascultă cu îngrijorare ştirile din Lunguleţu, cu gândul la august-septembrie, când vor începe recoltarea cartofilor de toamnă. "Vorbesc cu mari producători de acolo, care îmi spun că sunt în pragul falimentului", zice Ovidiu Ioachimescu, preşedintele Asociaţiei cultivatorilor de cartofi din Suceava - Sucidava.

Cultivator de cartofi pe 30 de hectare, ar vrea ca măcar să fie menţinute preţurile de anul trecut. Nu-şi pune mari speranţe însă, în condiţiile în care, în primăvară, s-a văzut nevoit să vândă cartoful de sămânţă multiplicat în producţie proprie cu 15 - 20 de bani kilogramul, în condiţiile în care costul de producţie a fost pe la 30. Oricum, se felicită că anul acesta a avut inspiraţia să nu mai pună decât cartofi pentru consum. În nord, costurile de producţie sunt mai mari decât în sud, ajungând şi la 18.000 de lei.

Dar şi în sud, şi în nord, explicaţiile pieţei dezastruoase a cartofului sunt aceleaşi ca în sud. "Iarna trecută, piaţa era invadată de cartofi din Polonia. Polonezii îi dădeau şi pe gratis, numai să scape de ei, că erau infestaţi". Apoi, de asemenea, a dispărut elementul de reglare a preţului - moldovenii de dincolo de Prut şi ucrainenii.

Cartoful românesc nu are loc în supermarket

"Nu o să mai scumpim. Ba, dacă vedem că nu o să avem cerere, o să şi coborâm preţul", spune Sorin Chiru, directorul Institutului Naţional de cercetare-dezvoltare pentru cartof din Braşov. Vor scoate cartoful românesc de sămânţă, la fel ca anul trecut, cu 1,5 lei/kg, cu 1 leu mai puţin decât cartoful olandez.

Chiar şi aşa, institutul ar putea fi afectat de efectul "cartofului fără preţ" - restrângerea producţiei în 2009. "Eu m-am hotărât, la anul, nu pun mai mult de două hectare jumate cu cartofi. Pun grâu - chiar dacă şi aici au scăzut acum preţurile, dar nu mai pun carofi", spune nea Barbu, exprimând starea de spirit a lunguleţenilor.

În aceste condiţii, ca să mai reducă din costuri, pentru sămânţa de anul viitor va folosi cartofii de acum, că sunt soi olandez. O operaţie care s-ar putea să nu fie sănătoasă pentru producţiile viitoare - după cum spune Sorin Chiru - dar, cel puţin, nu va mai încărca factura producătorilor.

Câţi vor mai fi, însă. "Nu cred că mai pun cartofi", spune şi Ovidiu Ioachimescu de la Suceava. Ba, s-ar putea să se desfiinţeze şi asociaţa pe care o conduce, pentru că deja cei 30 de membri - producători pe suprafeţe de peste 15 hectare - nu şi-au mai plătit nici cotizaţia. "Am încercat de toate - ne-am făcut asociaţie, să avem producţie mare, am luat sămânţă străină, avem cartofi ca-n afară… degeaba.

Nu reuşim să vindem la nicio reţea mare de supermarketuri. Eu, personal, am vândut într-un singur an la Metro din Iaşi. Dar, de când au platformă comună de achiziţie pe toată ţara, preferă să aducă din străinătate. Ultima dată, am aflat că aduc cu 90 de bani din Austria", spune cu năduf şeful Sucidava.