Ioan Niculae face concedieri de după gratii. Combinatul de la Slobozia dă afară 80% dintre salariaţi, după ce miliardarul nu a obţinut eliberarea condiţionată
0
Grupul InterAgro anunţă disponibilizări la combinatul din Slobozia, la câteva zile după ce proprietarul său, miliardarul Ioan Niculae, a aflat că trebuie să mai stea în spatele gratiilor, instanţa respingând eliberarea sa condiţionată.
Dacă Gazprom foloseşte ameninţări cu tăierea gazelor pentru promovarea intereselor sale strategice, oamenii de afaceri autohtoni folosesc un alt instrument de presiune: ameninţările cu disponibilizarea angajaţilor.
După ce magnatul Ioan Niculae a aflat că va rămâne în continuare în spatele gratiilor şi nu va fi eliberat condiţionat din închisoare, grupul InterAgro a anunţat o nouă rundă de concedieri.
Concedieri la Slobozia
Administratorii combinatului chimic din Slobozia, Chemgas, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, condamnat în dosarul „Mită la PSD“, au anunţat disponibilizarea colectivă a 450 din cei 542 de de angajaţi. Demersul a fost demarat deja şi este programat să se încheie în prima jumătate a lunii martie. Iniţial, programul trebuia să demareze în luna decembrie, urmând să fie pus în practică din luna ianuarie. Conducerea companiei a decis, însă, la acel moment, să amâne procesul pentru luna februarie.
„În prezent, în cadrul societăţii comerciale este angajat un număr de 542 de salariaţi, urmând a fi disponibilizat un număr de 450 de salariaţi. Perioada 23 ianuarie-23 februarie 2016 este perioada emiterii deciziilor de concediere. Menţionăm că de la data înmânării acestor decizii se va derula perioada de preaviz de 20 de zile lucrătoare, iar perioada încetării contractelor individuale de muncă va fi 10 martie-22 martie 2016“, se arată într-o adresă pe care Chemgas a înaintat-o Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Ialomiţa.
Rămas în închisoare
Disponibilizările survin la câteva zile după ce Tribunalul Dâmboviţa a respins solicitarea miliardarului Ioan Niculae pentru eliberare condiţionată. Iniţial, judecătoria Găeşti a dispus în data de 21 octombrie că Niculae poate fi eliberat condiţionat. Însă procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au formulat recurs, iar, în final, Tribunalul Dâmboviţa a respins cererea în data de 19 februarie.
Acesta „desfiinţează sentinţa penală atacată şi rejudecând respinge propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia de liberare condiţionată din Penitenciarul Găeşti pentru condamnatul Niculae Ioan. Fixează termen pentru reiterarea cererii de liberare condiţionată după data de 19.05.2016“, potrivit deciziei prezentate pe portajul instanţelor de judecată.
Niculae execută acum o pedeapsă de doi ani şi jumătate, condamnare primită în dosarul „Mită la PSD“.
Istoricul şantajelor
Nu este prima dată când grupul InterAgro recurge la disponibilizări sau ameninţări.
În anul 2008, omul de afaceri Ioan Niculae ameninţa că va închide toate combinatele chimice pe care le deţine şi va trimite peste 6.000 de oameni în şomaj. Reamintim, Niculae controlează combinatele Donau Chem Turnu Măgurele, Chemgas Slobozia, Viromet Victoria, Nitramonia Făgăraş, Amurco Bacău şi GaProCo Piatra Neamţ. În urma presiunilor, ministrul Economiei de atunci, Varujan Vosganian, a acordat gaze din producţia internă, de la Romgaz, către grupul InterAgro.
„Subminarea economiei naţionale“
Ulterior, în anul 2009 a sosit criza, iar Niculae ameninţa din nou cu închiderea combinatelor şi cerea autorităţilor subvenţii la producerea de îngrăşăminte. Urmaşul de atunci al lui Vosganian la conducerea ministerului, Adriean Videanu, a conceput un plan „de criză“ prin care marii consumatori din industriile chimică şi energetică urmau să primească gaze ieftine din producţia internă. Pe lângă InterAgro, au mai primit atunci gaze şi combinatul de îngrăşăminte Azomureş, dar şi Electrocentrale Bucureşti, producătorul de energie termică al Capitalei.
Măsura a fost menţinută timp de un an şi jumătate, iar gazele ieftine pentru Niculae le-au adus lui Vosganian şi Videanu un dosar de subminare a economiei naţionale, instrumentat de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). De asemenea, şi Niculae este acuzat în acest dosar, pentru care procurorii estimează un prejudiciu de 130 de milioane de dolari.
Toţi românii au plătit subvenţiile lui Niculae
De altfel, inclusiv Fondul Monetar Internaţional (FMI) cerea în 2011 eliminarea contractelor preferenţiale. „România importă gaz din Rusia la preţuri foarte mari şi facturează consumatorului un preţ mai mic, deci practic subvenţionează unele afaceri. Ar fi o mai bună strategie să factureze un preţ realist care să stimuleze firmele să consume mai puţin. Trebuie să tindem către o eficienţă în consum şi producţie“, declara, în noiembrie 2011, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România la acel moment.
Franks s-a mai referit o dată la gazele lui Niculae şi în februarie 2012: „România are nevoie de investiţii. E aberant să daţi gaze ieftin la companiile de îngrăşăminte. Companiile de îngrăşăminte fac profituri foarte mari pe baza preţului extrem de redus la gaze“, afirma atunci Jeffrey Franks.
Liberalizare şi insolvenţă
După ce autorităţile nu au mai prelungit programul privind gazele ieftine destinate marilor consumatori, Niculae a anunţat încă o dată că va opri combinatele, iar angajaţii acestora au protestat de câteva ori. În vara anului 2014, Niculae anunţa că cele şase combinate pe care le controlează produc fiecare câte o pierdere de 1,5 milioane de dolari, astfel că lunar pierde 9 milioane de dolari. În decembrie 2014, Niculae şi-a băgat în insolvenţă câteva dintre combinate, ulterior intrând în insolvenţă şi companiile InterAgro SA şi InterAgro SRL Zimnicea, prin care îşi controla imperiul industrial şi agricol. Angajaţii lui Niculae îşi aşteaptă şi acum încasarea salariilor, unii având de recuperat mai multe salarii.
Se încarcă comentariile...
