Gazul din Marea Neagră a ajuns să se negocieze în biroul lui Liviu Dragnea

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a ajuns să facă pe cont propriu legi de care depinde securitatea energetică a României, după ce negocierile privind legea offshore de exploatare a gazelor din Marea Neagră s-au mutat din Parlament în propriul său birou.

Legea care stabileşte regulile prin care companiile pot exploata gazele din Marea Neagră a devenit un instrument prin care Liviu Dragnea stabileşte de unul singur cum funcţionează lucrurile „pe plantaţie” şi care forţează petroliştii să negocieze personal cu preşedintele PSD o lege de importanţă strategică pentru România.

Legea offshore ar trebui, pe de o parte, să contureze cadrul legal şi fiscal prin care companiile pot exploata gazele din Marea Neagră şi ar putea, pe de altă parte, să îi confere României atât securitate energetică pe termen lung, cât şi poziţia avantajoasă a unui hub energetic regional.

Eu le-am spus ceea ce am spus şi public, poziţia mea de astă-vară nu s-a schimbat. Noi nu negociam. Liviu Dragnea, preşedintele PSD

Preşedintele PSD a declarat că reprezentanţii OMV şi Exxon, companii partenere la concesiunea de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, au venit la el în birou pentru a discuta despre legea offshore, Dragnea precizând că nu a negociat forma legii. „La mine a venit CEO de la OMV marţi şi a doua zi preşedintele din Exxon din America şi sigur subiectul a fost legea offshore. A fost o discuţie tensionată. Şi-au exprimat dorinţa de a continua investiţiile în Marea Neagră, dar ţinând cont de dorinţele lor. Eu le-am spus ceea ce am spus şi public, poziţia mea de astă-vară nu s-a schimbat. Noi nu negociam. Au spus ceea ce era firesc să spună, că după ce vor vedea forma finală a legii, vor lua decizia de a continua investiţiile sau nu”, a declarat Dragnea.

Preşedintele PSD a mai spus că Parlamentul va adopta „în trei săptămâni” legea, în acest moment întoarsă la Parlament de preşedintele Klaus Iohannis, şi a spus din nou că Parlamentul va aduce modificări pentru a face anumite reglaje. Dragnea a menţionat că indiferent de ce presiuni se vor face asupra sa şi a partidului, parlamentarii nu vor ceda.

Este a doua oară când biroul lui Liviu Dragnea este locul în care se dezbate această lege de importanţă majoră pentru ţara noastră. Prima dată când acest lucru s-a întâmplat a fost pe ultima sută de metri din prima sesiune parlamentară a acestui an. Atunci, în timp ce deputaţii şi reprezentanţii companiilor dezbăteau în Comisia de Industrii şi Servicii anumite prevederi, Liviu Dragnea a ţinut simultan o conferinţă de presă televizată, în care a prezentat cu totul alte amendamente la lege, de care nimeni nu auzise până atunci, de parcă ar fi fost deja adoptate. Această nouă formă este şi cea care a fost adoptată, într-un final, fără niciun fel de analiză serioasă şi înainte ca cele trei comisii de specialitate să le dezbată şi să aprobe un raport.

Forma lui Dragnea

Una din noile prevederi criticate de companii se referă la aplicarea unui impozit progresiv pe veniturile suplimentare obţinute de producători din creşterea preţului gazelor. Asta înseamnă că, dacă preţul gazelor se majorează, statul va încasa şi până la 50% din diferenţa de preţ în plus faţă de un preţ de bază.

De asemenea, companiile care extrag gazul nu vor mai beneficia de un credit fiscal, care îngheţa fiscalitatea pentru acestea.

Mai mult, se introduce o prevedere prin care 50% din producţia de gaze exploatată din offshore să fie tranzacţionată pe piaţa din România. 25% din firme şi din angajaţi vor fi din România şi din spaţiul UE.

Totodată, s-a introdus prevederea ca sumele încasate din impozitul pe veniturile suplimentare şi din redevenţe să alimenteze un fond special creat pentru finanţarea de proiecte derulate prin parteneriat public privat.

În România, dacă vrei să mai faci o afacere, trebuie să te duci, exact ca într-un regim autocrat, să discuţi cu jupânul Liviu Dragnea. Cristina Prună deputat USR

Opoziţia: Trebuie să primeşti binecuvântarea jupânului

Opoziţia a reacţionat atunci, după adoptarea în acest fel a legii, spunând că, în România, dacă vrei să faci o afacere, „trebuie să primeşti binecuvântarea jupânului”. „Lipsa de transparenţă, discuţiile în spatele unor uşi închise şi fuga de răspundere a ministerelor şi a celorlalte instituţii ale statului ne-au adus în punctul în care vedem cum exploatarea gazelor din Marea Neagră este pusă sub semnul întrebării. În România, dacă vrei să mai faci o afacere, trebuie să te duci, exact ca într-un regim autocrat, să discuţi cu jupânul Liviu Dragnea”, a declarat deputatul USR Cristina Prună.

Tot atunci, Varujan Vosganian, purtător de cuvânt al colegilor de guvernare de la ALDE, a spus că ceea ce şi-a dorit partidul său să apară în Legea offshore nu se regăseşte şi se impune „o intervenţie de urgenţă pe actul normativ”, el spunând că în coaliţie nu a existat dialog.

Am încredere că Guvernul României va face o propunere rezonabilă care va fi acceptată de industrie. Johann Pleininger directorul responsabil pentru operaţiunile de upstream de la OMV

Şi companiile pun presiune

Companiile pun de asemenea presiune asupra autorităţilor pentru a decide într-un final felul în care va fi reglementată exploatarea gazelor din Marea Neagră. OMV promite o investiţie de un miliard de euro, dar doar în cazul în care consideră acceptabile regulile stabilite. „Am încredere că Guvernul României va face o propunere rezonabilă care va fi acceptată de industrie”, a declarat Johann Pleininger, directorul responsabil pentru operaţiunile de upstream de la OMV, adăugând că se aşteaptă la o decizie în acest sens la toamnă. El a precizat că, astfel, la scurt timp, compania va putea da undă verde pentru o investiţie în valoare de un miliard de euro, potrivit Agerpres.

Scenarii privind „dialogul surzilor”

Specialiştii din piaţă consideră că acest „dialog al surzilor” ar putea fi interpretat în mai multe feluri.

Pe de o parte, este vorba de scenariul benign, în care există o luptă cu companiile „să nu ne ia tot gazul, să îl valorifice ei”. „Da, ne luptăm cu companiile să nu pierdem ceva din petrolul şi gazul existent în offshore-ul Mării Negre, astfel încât ei, dacă îl vând, să îl exploateze şi să poată să scoată bani din el pe care să îi luăm şi noi”, ar fi discursul promovat, spun specialiştii.

Pe de altă parte, există scenariul în care politicul lansează un atac la companii, pentru ca ele să propună la un moment dat politicului împărţirea „caşcavalului”.

Cel din urmă scenariu este cel în care politicul creează prin noile amendamente fondul pentru finanţarea de proiecte derulate prin parteneriat public-privat, în care vor intra banii din producţia de gaze, care urmează apoi să fie împărţiţi discreţionar către alte direcţii. „Fondul începe să dea comenzi la companiile de diverse feluri, comenzi prin care o parte din banii respectivi se retransferă fără să apară că se duc direct din vânzările de gaz. Fondul nu are nicio treabă cu bugetul, Curtea de Conturi nu are treabă cu fondul. Deci am băgat nişte zeci de miliarde de euro în nişte afaceri frumoase”, consideră specialiştii că ar fi celălalt scenariu.