INTERVIU VIDEO Ministrul Energiei: România are tot ceea ce-i trebuie să fie o mare putere în sectorul energetic mondial

Sebastian Burduja, ministrul Energiei. FOTO: Adevărul

În primul interviu acordat presei din România de la preluarea funcției de ministru al Energiei, Sebastian Burduja a vorbit pentru „Adevărul” despre securitatea energetică a României, întârzierile din PNRR, relațiile României cu UE și marile companii energetice și strategia sa la minister. 

„Categoric România are tot ceea ce-i trebuie să fie o mare putere în sectorul energetic european și chiar mondial. Avem resurse, avem școală, avem tradiție, inclusiv în sectorul nuclear, toate ingredientele sunt acolo, avem și fonduri, o bună parte dintre ele nerambursabile, sunt granturi, trebuie doar să ne punem la treabă”, crede Sebastian Burduja.  

Totuși, ministrul admite că următorii ani vor aduce provocări nemaiîntâlnite pe plan energetic, de la crizele din ultimii ani și până la nevoia de a găsi un echilibru între nevoile României, securitatea sa energetică și inițiativele europene care privesc energia verde.

„Ne aliniem la ideea unui viitor mai verde, dar în același timp trebuie să putem valorifica această resursă (gazele offshore - n.r.) și să ne luptăm la Bruxelles, cu argumente care nu țin doar de disponibilitatea resursei, ci și de nevoia de echilibrare a sistemului - care se poate face cu centrale pe gaz mult mai ușor decât cu alte instrumente sau mult mai ieftin cu tehnologii noi, de tipul stocării. Trebuie să ne luptăm cu aceste argumente și să ne jucăm cât mai bine cărțile în fața Uniunii Europene”, crede ministrul Energiei. 

În ceea ce privește relațiile cu marile companii energetice, deseori învinovățite pentru prețurile combustibililor și facturi exagerate, Burduja consideră oportună prezența acestora în România, câtă vreme raporturile cu statul român sunt echitabile și transparente.

„Atâta timp cât tratează corect statul român, este benefic să avem astfel de investitori. Tratamentul corect înseamnă pe de-o parte să respecte legislația României, să dea statului ce e al statului, să dea Cezarului ce-i al Cezarului, taxe și impozite, fără instrumente de tipul externalizării profiturilor. Și asta e treaba Ministerului de Finanțe și sunt convins că va face o treabă bună și să aibă și interesul României în vedere. Dacă România are anumite reglementări, o parte din producție trebuie să rămână în România pentru a ne asigura securitatea noastră energetică, atunci și acești investitori trebuie să respecte aceste reguli”, a declarat Sebastian Burduja. 

Dialog deschis cu investitorii români și străini

Burduja spune că statul poate câștiga de pe urma unor parteneriate corecte cu investitorii, iar în sectorul energetic importanța acestora este evidentă, atât în ceea ce privește finanțarea marilor proiecte, cât și în privința know-how-ului. 

„Din partea mea, întotdeauna va fi o ușă deschisă pentru investitorii străini și autohtoni pentru că statul nu are cunoștințele necesare pentru a derula asemenea investiții. Mai mult, nu avem de multe ori cunoștințele necesare pentru a genera politici publice, noi reglementări sau legislație care să permită ulterior investiția. Deci ne putem trezi că avem legi foarte frumoase pe hârtie, cum a fost și cazul legii offshore, care din varii motive, politice sau tehnice, nu sunt aplicabile sau nu conduc la stimularea unor asemenea investiții”, spune ministrul. 

„De aceea, voi face ce am făcut și la Digitalizare și anume în procesul de redactare a unor acte legislative și normative complexe, de tipul cloud-ului sau alte subiecte pe care le-am avut pe masă, am deschis larg ușa, într-un mod transparent, și a rugat mediul privat și societatea civilă să vină și să ne expună cum văd ei cea mai bună formă a legii și să ajungem la un compromis care să permită dezvoltare economică și, în energie, o energie sigură, ieftină și curată”, a adăugat acesta.

Listarea Hidroelectrica, un moment de cotitură

Încă o dovadă a potențialului pe care România îl are în energia internațională este listarea pe Bursa de Valori București (BVB) a unui pachet de acțiuni în cadrul companiei de stat Hidroelectrica, consideră ministrul. 

„Realmente e un eveniment pe care piața de capital îl aștepta de cel puțin 10 ani. Și are câteva elemente foarte importante. Pe de-o parte este listată Hidroelectrica doar la Bursa de Valori București. Și statul român a ținut foarte mult la acest lucru, tocmai pentru a permite și bursei de valori din România să crească, să se dezvolte, să aibă lichiditate și o ofertă suficient de atractivă nu doar pentru investitori instituționali, deși și asta este de remarcat, că sunt foarte mulți investitori care aleg o companie românească pentru prima dată. O bună parte din ei sunt din Statele Unite ale Americii, au fost realmente sute, poate peste o mie de întâlniri între Fondul Proprietatea, Hidroelectrica și diverși potențiali cumpărători ai acestor acțiuni din întreaga lume și iată că au funcționat aceste întâlniri pentru că s-a generat un interes foarte mare pentru această listare”, a spus ministrul.

„Tranșa aferentă retailului era vorba să fie 15% din pachetul scos la listare, am insistat și până la urmă avem 20% dintre acțiuni care sunt destinate investitorilor individuali, dacă vreți românului de rând. Și ca deputat am ținut foarte mult la sprijinirea pieței de capital și am inițiat acum doi ani un proiect legislativ care a fost și adoptat și care a scăzut dările pentru stat de la 10% la 1%, respectiv 2% în funcție de perioada de deținere a acțiunilor. Deci dacă într-un an o acțiune se aprecia cu 10 lei, statul îți reținea 10%, acum îți reține 1% sau 2%, deci o scădere substanțială. Era foarte important ca, dincolo de a crește cererea pe piața de capital, deci numărul de investitori de tip retail și a crescut semnificativ, sunt peste 150.000 astăzi, e o creștere de aproape 100%, să avem și oferta, să avem ce să cumpere românii și Hidroelectrica este o companie extrem de valoroasă și în general companiile din producția de energie electrică, mai ales o companie care produce verde, practic 100% sau aproape 100%, e o investiție sigură. Sunt convins că dacă un român va pune un leu în Hidroelectrica pe 12 iulie, care e prima zi de tranzacționare, versus a ține acel leu acasă sau a-l pune într-un cont bancar în bancă în termen de 10, 15, 20 de ani această investiție va fi mult mai valoroasă și va sprijini și o companie românească”, a adăugat ministrul Energiei.

Întrebat dacă există și alte companii de stat care ar putea avea un traseu similar cu Hidroelectrica, societate care acum un deceniu se afla în insolvență, Sebastian Burduja spune că statul are câteva companii în portofoliu care pot atrage interes pe piețe, dar nu exclude nici varianta de a scoate alte pachete de acțiuni pe bursă de la companiile deja listate.

„Cele mai importante sunt deja listate, Nuclearelectrica spre exemplu, dar ne putem gândi la alte companii mai puțin cunoscute, Eurotest sau alte companii din portofoliul nostru și, de asemenea, ne putem gândi la listări secundare, deci să scoatem noi pachete de acțiuni de la marile companii ale statului, Nuclearelectrica, chiar și Hidroelectrica. E o metodă de a aduce capital, de a crește imaginea României în piața externă, de a dinamiza piața de capital românească și, foarte corect ați punctat, e o metodă de a asigura un management profesionist, transparent pentru că atunci când o companie este listată, ai reguli mult mai stricte de guvernanță corporativă, nu-ți mai permiți să convoci o adunare generală a asociaților de pe o zi pe alta, să schimbi conducerea, să faci tot felul de lucruri care aproape deveniseră obișnuință pentru sectorul public. Este și un instrument de profesionalizare a acestor companii”, a arătat acesta.  

„Republica Moldova e prioritate zero pentru România”

Unul dintre principalele obiective pe care Sebastian Burduja și le-a propus pentru mandatul său la Energie este elaborarea unei strategii coerente, integrate și de actualitate pentru sectorul energetic, care să ajute România să-și asigure independența și securitatea energetică folosindu-se de resursele proprii și potențialul de creștere. În această strategie, Republica Moldova reprezintă o prioritate. 

„Republica Moldova e prioritate zero pentru România, a spus-o ministrul de la Chișinău, România a ținut luminile aprinse efectiv în Republica Moldova pentru frații noștri de peste Prut, în tot contextul regional, în contextul războiului rusesc din Ucraina. Deci tot ceea ce facem, tot ceea ce gândim, capacitățile adiționale de producție a energiei electrice, interconectarea cu Republica Moldova, toate sunt legate de prioritatea de a asigura securitatea energetică nu doar pentru România, dar și pentru frații noștri de peste Prut”, a declarat Burduja. 

„De aceea, este foarte important să accelerăm ritmul pentru că suntem într-o lume tot mai nesigură, tot mai impredictibilă și nu avem timp de pierdut. Nici frații noștri de peste Prut, sau cu atât mai puțin ei. 

Vom avea un terminal de gaze lichefiate în Portul Constanța?

O altă direcție în care România a dat semne că ia în calcul o eventuală dezvoltare este nișa gazelor naturale lichefiată (LNG), o resursă care nu mai este nicidecum exotică și, de la sistarea importurilor de gaz rusesc în UE, s-a dovedit a fi singura alternativă viabilă pentru a acoperi necesarul de gaze al blocului comunitar. 

România ar putea intra în această industrie prin construirea unui terminal LNG în Portul Constanța, ideea inclusă în Masterplanul portului încă de acum zece ani. 

„Aici trebuie o analiză. Sunt liberal, cred în regulile pieței, sunt convins că piața va dicta cel mai bun răspuns, dacă este rentabil pentru România să investească în asta, o va face. Poza la T0 arată că avem acces la gaze, avem depozitele mai pline ca anul trecut, avem un consum mai mic decât anul trecut. Aici trebuie să revigorăm industria românească, cea care de fapt dacă ar reuși să se dezvolte ar reuși să reducă deficitul comercial în produse chimice, de exemplu sau îngrășăminte chimice sau alte derivate. O bună parte din deficitul comercial al României provine din lipsa capacității autohtone de producere a acestor lucruri”, a declarat Sebastian Burduja.

”Mi-aș dori să văd că România inventează aici energia viitorului”

„Mai mult decât atât, una este să iei gazul din Marea Neagră și să-l dai în sistemul național de transport, să dăm drumul la aragaz și să pregătim mâncarea, alta este să folosești gazul respectiv pentru a produce produse cu valoare adăugată mare. În industria farmaceutică, spre exemplu, acolo vorbim de marje de profit foarte mari, de fapt de valoare economică”, spune ministrul. 

Însă pentru a atinge aceste rezultate, este nevoie de un plan accelerat de revitalizare a industriei românești și a capacităților autohtone de producție în sectoarele cu valoare adăugată mare. 

„Mi-aș dori ca, în paralel cu dezvoltarea sectorului energetic și a producției de gaze și de energie electrică să gândim și o strategie pentru industria românească, pentru economia românească, țintită acolo unde noi înregistrăm deficit comercial dar, pe de altă parte, avem suficiente resurse autohtone pentru a putea produce aici ieftin și competitiv produse pe care să nu le mai importăm de la alții, ci să le exportăm noi în întreaga lume”, spune Burduja.

„E o rețetă simplă a creșterii economice bazată pe propriile tale resurse, pe acces la resurse, inclusiv energetice, cât mai accesibile și la inovare și cercetare, și aici mă întorc la precedentul meu portofoliu, când vrei să ai o creștere economică accelerată și să recuperezi distanța față de celelalte state trebuie să investești în tehnologii și să le generezi la tine în țară. Și în energie avem astfel de proiecte, cum este de exemplu proiectul Alfred, un reactor de generație 4, bazat pe plumb, finanțat inclusiv de Ministerul Cercetării, și mi-aș dori să văd că România inventează aici energia viitorului”, a adăugat ministrul Energiei.