Adevărul Video Explainers. PNRR: cum riscă România să risipească cel mai amplu program de investiții din istoria sa
0În teorie, Planul Național de Redresare și Reziliență este cel mai amplu program de investiții externe din istoria României. În practică, însă, PNRR a devenit mai degrabă un motiv de tensiuni sociale și politice.
Riscăm să pierdem o parte însemnată din bani pentru că nu implementăm la timp reformele de care este condiționată eliberarea tranșelor. Și, spre deosebire de fondurile europene, banii din PNRR nu pot fi recuperați prin prelungirea programului sau realocări. Ce pierdem rămâne pierdut.
Am știut cu toții că după pandemie va veni criza economică. Tot ce s-a întâmplat în 2020, cu perioadele de carantină, cheltuielile medicale, oprirea producției industriale, prăbușirea turismului și a transporturilor, nu avea cum să genereze alt efect decât o perioadă de criză financiară.
Ceea ce ne-a surprins, însă, a fost rapiditatea cu care Uniunea Europeană a elaborat un mecanism de finanțare pentru țările membre, cu scopul de a le ajuta să treacă cât mai ușor peste criză.
Mecanism de salvare fără precedent la nivelul UE
Mecanismul s-a numit Facilitatea de Redresare și Reziliență. Este umbrela sub care funcționează Planul Național de Redresare și Reziliență al României și planurile naționale ale tuturor celorlalte țări din Uniune.
Facilitatea de Redresare și Reziliență a fost anunțată și lansată de Bruxelles în mai 2020, adică la doar trei luni după primele perioade de carantină și restricții de călătorie.
Ea punea la dispoziția statelor membre 750 de miliarde de euro, pe o perioadă de cinci ani, prin care acestea să implementeze proiecte mari, care să creeze dezvoltare economică.
Comparativ, valoarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 se ridică la 1.100 de miliarde de euro. Deci Bruxelles-ul a pus la bătaie încă 70% din bugetul său total pentru acest canal de finanțare. A fost o măsură extraordinară, fără precedent, exact ca pandemia și criza izbucnită în urma ei.
Doar că, pentru a accesa banii, fiecare stat membru a trebuit să-și elaboreze singur proiectul și aplicația. Adică să explice, cât mai detaliat și punctual, ce va face cu banii. Aceste proiecte trebuiau să conțină ținte clare și obiective precise: construim X proiect, care ne costă atât. Y% din finanțare va fi asigurată din bani nerambursabili, cealaltă parte va fi asigurată de stat.
Iar proiectele propuse trebuiau motivate nu doar prin nevoia de bani în acel sector, ci mai ales prin rolul lor economic, prin felul în care urmau să creeze plus valoare și dezvoltare.
Prima variantă de PNRR, înaintată de România Comisiei Europene în primăvara lui 2021, deci la un an după lansare, a fost respinsă. Printre altele, observațiile Comisiei au vizat proiectele de infrastructură, extinderea rețelei de alimentare cu gaze naturale și investițiile în irigații.
De ce au fost refuzate primele variante de PNRR
Pe scurt, ceream bani pentru aceste sectoare vitale, însă proiectele nu respectau cerințele de mediu ale Uniunii. Sistemele de irigații pe care voiam să le instalăm costau 3,5 miliarde de euro. Erau însă bazate pe o tehnologie depășită, care consumă foarte multă apă. Comisia încurajează instalarea altor sisteme de irigații, prin picurare, care economisesc apă. Toate proiectele pentru care ceream bani trebuiau să respecte aceste condiții ale Uniunii.
În infrastructură, spre exemplu, Comisia ne dădea bani pentru modernizarea unor drumuri, cu condiția ca lucrările să respecte condițiile de mediu. Așa au apărut faimoasele piste de biciclete propuse, atunci, pe marginea unor drumuri express, pentru a bifa și „înverzirea” infrastructurii.
Peste vară, o altă variantă de PNRR a fost respinsă de Comisie. De data aceasta, inclusiv din cauza unor proiecte de energie regenerabilă, care erau însă atribuite direct în PNRR către anumite firme private. Comisia a arătat că asta contravine tuturor reglementărilor privind achizițiile publice.
Până la urmă, PNRR în actuala sa formă a fost aprobat în septembrie 2021. Valoarea sa totală se ridică la 29,2 miliarde de euro. Din această sumă, 14,23 miliarde sunt fonduri nerambursabile. Restul de 14,94 miliarde de euro sunt împrumuturi pe care statul român va trebui să le ramburseze. Inițial, suma cerută de România urca spre aproape 40 de miliarde de euro.
Nici măcar o secundă, ideea Facilității de Redresare și Reziliență nu a fost una a subvenției sau a infuziei directe de bani în economie. Banii din PNRR nu ar fi putut fi niciodată folosiți pentru a plăti cheltuielile curente ale statului, care în contextul pandemiei au explodat. Niciodată nu am fi putut folosi banii din PNRR pentru a plăti salarii, pensii, alocații, ajutoare sociale.
Nu am fi putut folosi banii pentru a plăti datoria publică sau pentru a acoperi deficitul bugetar. Nu pentru că am fi ezitat să o facem, ci pentru că știam din start că nu s-ar fi aprobat. E ca și cum, la nivelul unei gospodării, aveam bani să reparăm acoperișul, dar am fi ales să-i folosim pentru a zugrăvi.
Totuși, pentru ca banii să fie totuși folosiți în aceste sectoare critice din România, a fost propusă direcționarea lor către reforme. Deci nu-i cheltuim pentru a plăti direct pensii, ci pentru a reforma sistemul de pensii astfel încât pierderile anuale și deficitul să scadă. Dacă nu implementăm reforma, nu vin banii.
Ce condiții pune PNRR în sistemul de pensii
Acest capitol - cel al pensiilor - a dat însă naștere unuia dintre cele mai rostogolite mituri legate de PNRR: că ne obligă să tăiem pensii. În realitate, Planul spune astfel: fondul de pensii este limitat la 9,4% din PIB. Dacă avem creștere economică, automat procentul de 9,4% înseamnă mai mulți bani.
Dacă PIB-ul însă nu crește, suma rămâne scăzută, în timp ce cheltuielile din sistemul de pensii rămân la același nivel sau cresc. Altfel, putem aloca cât vrem din PIB pentru pensii. Dar PNRR nu va mai finanța reformarea sistemului. Actualul deficitul din sistemul public de pensii se ridică anual la aproape 2,5 miliarde de euro.
Teoretic, reformarea sistemului de pensii este o prioritate pentru guvernanți de cel puțin două cicluri electorale. În realitate, însă, PNRR oferă primul semnal real ca această reformă chiar ar putea avea loc, sub stimulentul că, altfel, pierdem banii de reformă.
Renegocierea PNRR: ce a cerut România Bruxelles-ului
La sfârșitul lunii aprilie, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că până la urmă România va cere formal Uniunii Europene să renunțe la acest prag din PNRR. O solicitare oficială pentru renegocierea PNRR a fost înaintată Comisiei Europene, a adăugat premierul.
Pe lângă plafonarea bugetului de pensii, România vrea să scoată din PNRR și o magistrală nouă de metrou, care fusese aprobată (Gara de Nord - Filaret). În schimb, ea va fi înlocuită cu o linie de metrou spre Aeroportul Otopeni.
Autoritatea în sarcina căreia cade renegocierea programului este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care gestionează în paralel și fondurile europene. Însă, în ceea ce privește PNRR, Ministerul are rol exclusiv de monitorizare, consultare și urmărire a progresului.
Practic, reformele propriu-zise de care depind banii sunt în sarcina altor ministere. Cele mai importante reforme, care vizează sistemul de pensii și al salarizării publice, sunt în sarcina Ministerului Muncii. Apoi, o reformă amplă este cea a decarbonizării sau a tranziției verzi. Coordonatorul acesteia este, evident, Ministerul Mediului.
De ce este componenta de mediu atât de importantă în PNRR
Pe agenda publică românească, astfel de subiecte care țin de protejarea mediului înconjurător sunt deseori trivializate. Fenomenul a căpătat proporții nemaivăzute în contextul actualei crize economice. Însă adevărul este că nu aruncăm bani pe piste de biciclete, parcuri eoliene și panouri solare în loc să ne acoperim cheltuielile urgente.
Banii alocați astăzi pentru tranziția verde n-ar fi putut fi folosiți pentru altceva, destinația lor era strict aceasta. Ceea ce poate face însă România este să se asigure că Planul Național de Redresare și Reziliență finanțează aceste reforme esențiale, care pot fi dublate cu banii din fonduri europene pentru a schimba felul în care arată câteva sectoare critice precum infrastructura, sănătatea și educația.
Se încarcă comentariile...
