Intel anunţă o investiţie uriaşă în Europa pentru a creşte capacitatea de producţie de cipuri a regiunii

Foto: Shutterstock

Grupul american Intel Corp ar putea investi până la 80 de miliarde de euro în Europa în următorul deceniu, pentru a creşte capacităţile de producţie de cipuri ale regiunii, transmite Reuters.

Prezent la salonul auto de la München, Pat Gelsinger a spus că obiectivul Intel este „un proiect total de 80 de miliarde de euro pe parcursul următorului deceniu care să fie un catalizator pentru industria semiconductorilor un catalizator pentru întreaga industrie a tehnologiei", informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, directorul general de la Intel, Pat Gelsinger a spus că, până la finele acestui an, grupul va anunţa locul unde vor fi amplasate două noi uzine europene pentru producţia de cipuri.

În prezent există speculaţii cu privire la posibilele locaţii, cel mai probabil în Germania şi Franţa, dar în cursă este şi Polonia, ţară unde Intel are deja o prezenţă.

Intel este cel mai mare producător de procesoare pentru calculatoare personale şi centre de date. În primăvara acestui an, Gelsinger spunea că, în decurs de şase până la nouă luni, grupul american vrea să înceapă să producă cipuri pentru producătorii auto pentru a ajuta la eliminarea deficitului de aprovizionare cu semiconductori care perturbă producţia de automobile la nivel mondial. Deocamdată nu este clar dacă cel mai recent al celor de la Intel va ajuta la atingerea acelui obiectiv.

„Automobilele devin computere cu roţi. Aveţi nevoie de noi şi noi avem nevoie de noi. Obiectivul este să punem la punct un centru de inovaţie în Europa, pentru Europa", a spus Gelsinger la salonul auto de la München.

Gelsinger a mai spus că Intel vrea ca UE să se angajeze să acorde ajutoare de stat pentru programul de investiţii propus de Intel pentru Europa. Pentru grupul american, constructorii auto sunt o prioritate strategică cheie.

Gelsinger a dezvăluit marţi că Intel se aşteaptă ca în 2030 cipurile să reprezinte 20% din costul vehiculelor, o creştere de cinci ori faţă de 4% din costuri în 2019.

În luna iulie a acestui an, publicaţia Wall Street Journal anunţa că Intel ar putea cumpăra producătorul american de cipuri GlobalFoundries, pentru 30 de miliarde de dolari, scria Reuters.

Intel, cu o valoare de piaţă de aproximativ 225 de miliarde de dolari, a promis anul acesta investiţii depeste 20 de miliarde de dolari pentru extinderea facilităţilor de fabricare a cipurilor în SUA. 

Criza Cipurilor în Europa

Ministrul italian pentru Inovare Tehnologică, Vittorio Colao, a transmis, sâmbătă, că Europa trebuie să-şi dezvolte autonomia în tehnologii ca semiconductorii, pentru a construi o economie mai competitivă pe plan internaţional, informează Bloomberg.

Luna trecută, conducerea Taiwan Semiconductor Manufacturing Co Ltd (TSMC), cel mai mare producător de cipuri pe bază de contact din lume, a dat asigurări că deficitul de semiconductori cu care se confruntă industria auto se va atenua gradual pentru clienţii săi, din trimestrul trei din 2021, dar problemele legate de capacităţile de producţie s-ar putea extinde şi în 2022.

Recent, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat că TSMC analizează un plan ce prevede investiţii cu zeci de miliarde de dolari mai mari decât a anunţat anterior în Arizona, SUA, la fabricile unde va produce cipuri, dar nu este foarte interesată de perspectivele unei uzine în Europa.

TSMC anunţase în mai 2020 că va investi 12 miliarde de dolari pentru construcţia fabricii din Phoenix, Arizona. Producţia ar urma să înceapă în 2024.

Oficialii companiei dezbat acum dacă următoarea uzină ar trebui să fie o facilitate mai avansată, care să producă aşa numitele cipuri fabricate cu tehnologia de 3 nanometri (nm) comparativ cu tehnologia de 5 nm, mai lentă şi mai puţin eficientă, folosită la prima sa fabrică. O facilitate mai avansată ar putea costa între 23 şi 25 miliarde de dolari, susţin sursele.

Mai mulţi producători auto din Europa şi SUA opresc producţia în fabrici

Ford, al doilea mare producător auto american, a informat că săptămâna aceasta producţia va fi oprită la uzina din Kansas, unde se fabrică camioneta F-150, din cauza deficitului de semiconductori, care afectează industria auto pe plan global, transmite Reuters.

De asemenea, în această săptămână, precum şi săptămâna viitoare, la unitatea din Kentucky vor lucra două schimburi, în loc de trei.

Conform datelor Reuters, şi grupul auto francez Renault va prelungi opririle parţiale de producţie la trei fabrici de asamblare din Spania, până la sfârşitul acestui an, din cauza deficitului de cipuri la nivel global, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Renault Spain.

Compania intenţionează să oprească producţia la uzina sa din Palencia, unde asamblează modelele Kadjar şi Megane, timp de până la 61 de zile, şi fabrica sa din Valladolid, unde realizează crossover-uri Capture, timp de până la 40 de zile, a spus reprezentanta companiei.

Fabrica de motoare din Valladolid ar putea opri activităţile până la 17 zile în această perioadă.

Totodată, constructorul de camioane Scania, parte a diviziei Volkswagen AG de vehicule comerciale Traton SE, a oprit, săptămâna trecută, producţia la uzinele sale din Europa, din cauza deficitului de semiconductori, transmite Reuters.

Potrivit sursei citate, Scania va opri producţia la fabricile sale de camioane din Suedia, Franţa şi Olanda întreaga săptămână, a anunţat luni Karin Hallstan, purtătorul de cuvânt al companiei suedeze. Oficialul a informat că săptămâna viitoare va fi oprită activitatea uzinelor din America de Sud.

În România, producătorul auto Dacia a oprit din nou producţia la uzina de la Mioveni, timp de 5 zile, din cauza penuriei de componente electronice.

Viorel Ungureanu, liderul  sindicatului Dacia Mioveni, a transmis pentru Aleph News că angajaţii uzinei nu vor lucra în zilele de 2, 3, 4, 5 şi 10 septembrie. „Asta înseamnă, zilnic, o pierdere de aproximativ 1.400 maşini”, a declarat liderul sindicatului.