Instabilitatea politică, taxată prin degradarea ratingului

Şocurile externe influenţează negativ comportamentul de plată al companiilor autohtone. Înrăutăţirea indicatorilor economici şi instabilitatea politică ar putea determina scăderea

Şocurile externe influenţează negativ comportamentul de plată al companiilor autohtone.

Înrăutăţirea indicatorilor economici şi instabilitatea politică ar putea determina scăderea ratingului acordat României de către compania de evaluare financiară Coface, de la "A4" şi "A4-". Aceste probleme, dintre care cea mai importantă este majorarea deficitului de cont curent, trec însă neobservate pe lângă "paralizia politicienilor", care creează premisele acutizării crizei.

Reprezentanţii companiei Coface anunţau, la începutul anului, estimări pozitive în ceea ce priveşte economia românească. "Cu toate că ne declaram optimişti la începutul anului, trebuie să anunţăm că luăm în calcul scăderea ratingului. Deteriorarea situaţiei macroeconomice poate influenţa comportamentul de plată al companiilor româneşti", a declarat, ieri, Cristian Ionescu, directorul general al Coface România.

Acesta spune că economia autohtonă, pe care a catalogat-o ca fiind foarte vulnerabilă la condiţiile de pieţele externe, a suferit o serie de şocuri. Este vorba de adâncirea nivelului deficitului de cont curent, deprecierea leului şi întârzierea reformelor, cauzate de inexistenţa unei strategii pentru a gestiona situaţiile de criză şi de instabilitatea politică.

Acest din urmă fenomen continuă să se perpetueze, apreciază Cristian Ionescu, cu atât mai mult cu cât nu există o strategie vizibilă din partea autorităţilor pentru a contracara efectele crizei externe. "Economia este foarte vulnerabilă la condiţiile externe şi în viitorul apropiat este posibilă o criză a cursului de schimb. Şi situaţia politică ar putea influenţa negativ ratingul României.

Coface semnalează încetinirea reformelor pe fondul condiţiilor recente de pe scena politică, printre acestea amintind suspendarea şi reinstalarea preşedintelui, moţiunea de cenzură şi faptul că autorităţile nu au susţinut suficient exporturile", a mai spus Cristian Ionescu.

Deficitul extern s-a dublat în 2007

Cea mai gravă problemă rămâne însă cea a deficitului de cont curent, al cărui nivel s-a dublat în primul trimestru al anului. În plus, acesta a fost acoperit în primele şase luni ale anului doar în proporţie de 39% de investiţiile străine directe (ISD).

Experţii Coface apreciază însă că problema o constituie "paralizia politicienilor" care s-au dovedit incapabili să elaboreze şi să aplice o strategie pentu atragerea investiţiilor şi chiar şi a fondurilor europene. Instabilitatea politică este şi ea incriminată, fiind şi ea una dintre posibilele cauze ale înrăutăţirii riscului de ţară al României. Investitorii au avut totuşi încredere în potenţialul economiei, în condiţiile în care numai în luna septembrie au fost anunţate ISD de cinci miliarde de euro, sume completate şi din fondurile europene.

Ratingul de ţară acordat României a crescut în iunie 2005 la "B+", pentru a urca la "A4" în decembrie 2005. Coface calculează ratingul de ţară pe baza a şapte tipuri de indicatori, şi anume vulnerabilitatea dezvoltării, instabilitatea politică şi instituţională, fragilitatea sistemului bancar, criza lichidităţii monedei străine, gradul de îndatorare externă, vulnerabilitatea faţă de capitalul străin şi comportamentul de plată al companiilor.

Comerţul, cea mai riscantă activitate

Comerţul cu amănuntul şi cel cu ridicata au rămas şi în primele şase luni ale anului cele mai riscante domenii de afaceri, situaţie care are la bază ofensiva hipermarketurilor şi în general a marilor centre comerciale, potrivit Coface.

Astfel, sectorul comerţului a înregistrat cel mai mare număr de falimente, în primul semestru din 2007, cu o pondere de 22,85% din totalul falimentelor din România. În perioada amintită, numărul falimentelor din comerţ a crescut cu 4,5% faţă de sfârşitul lui 2006, ajungând până la 1.699 de cazuri.

Şi în sectorul construcţiilor s-a consemnat o creştere a falimentelor de circa 2%, până la un număr de 561 de cazuri, situaţie pusă de oficialii Coface pe seama incapacităţii acestora de a-şi onora contractele parafate.

În industria alimentară şi a băuturilor s-au înregistrat 563 de cazuri de faliment, în timp ce în sectorul agricol s-a produs o diminuare a ponderii în totalul falimentelor, cu o scădere de aproape 6%, până la 536 de cazuri pe rol, la jumătatea anului 2007.

Îmbunătăţirea este doar temporară, având în vedere seceta şi efectele acesteia. Numărul cazurilor de insolvenţă deschise în 2007 a fost de 1.904, în condiţiile în care numărul procedurilor de faliment aflate încă pe rol la jumătatea acestui an era de 7.434.