Încă o problemă în sistemul financiar: băncile trimit acasă banii deponenţilor, nu pe cei din rambursările la credite
0Banca Naţională a României (BNR) a constatat, în urma unor verificări, că băncile străine din România scot din ţara noastră mai mulţi bani din surse atrase şi nu din credite rambursate, a a declarat Nicolae Cinteză, şeful Direcţiei de Supraveghere din cadrul băncii centrale.
„Problema este cât va creşte în continuare neperformanţa. Pentru că verificări recente pe care le-am facut în sistemul bancar - şi le-am făcut datorită unor suspiciuni pe care le aveam şi care apoi s-au confirmat - ne arată că banii plecau prea rapid în afară, în condiţiile în care creditele nu se rambursau în acelaşi ritm. Adica banii trimişi în afară proveneau nu din rambursări de credite ci din surse interne atrase“, a afirmat, ieri, Cinteză, în cadrul unui forum, potrivit Hotnews.ro.
El a dat şi argumente. „Mi-aduc aminte că la analiza din septembrie, aveam o scădere a surselor externe de vreo 5 miliarde şi ea erau realizate din surse interne 4 miliarde, iar un miliard provenea din trecerea de la (standardele de contabilitate -nr) RAS la IFRS. În măsura în care neperformanţa va continua să crească în ritmul de 0,1 puncte procentuale lunar, nu va fi o problemă. Va mai fi un şoc în noiembrie şi decembrie, şoc dat de verificările noastre. Vrem ca 1 ianuarie să găsească băncile într-o stare cât mai aproape de realitate.
Există temeri suficient de mari că rezultatele evaluării calităţii activelor nu vor fi îmbucuratoare. Pe acest fond nu cred că creditarea în România să pornească mai devreme de octombrie 2014“, a mai afirmat oficialul BNR.
Băncile nu scot fizic banii din conturile oamenilor sau companiilor, ci e vorba de cadenţa cu care creditele acordate se returnează comparativ cu ieşirile de bani.
Raportări fictive la creditele neperformante
În luna octombrie, rata creditelor neperformante a ajuns la 21,7% din valoarea împrumuturilor acordate, băncile provizionând 64% din sumă. Restul de 36% au colateral „care va aduce ceva recuperare din nenorocire, dar nu integral“, a mai spus ieri Cinteză. Acelaşi oficial BNR afirma în data de 28 noiembrie la un alt seminar că BNR a demarat o serie de controale la bănci, pentru că unele dintre acestea „mai aplică nişte păcăleli“, în raportarea creditelor neperformante. Şeful Supravegherii din BNR a explicat atunci că unele bănci îşi sună clienţii cu două-trei zile înainte de scadenţa ratei şi le restructurează creditul, le mută scadenţa pestre trei luni sau un an sau trei ani.
Problema este complexă şi leagă între ele atât scoaterea de bani, cât şi creditarea în economie, dar şi rata creditelor neperformante.
Pe româneşte: băncile trimit foarte mulţi bani din ţară către grupurile străine de care aparţin. Aceasta n-ar fi o problemă dacă băncile nu s-ar confrunta, în acelaşi timp cu o rata mare a creditelor neperformante. În acest moment, un euro din cinci acordaţi cu împrumut de către bănci nu este recuperat. Şi nu este recuperat atât din cauza crizei, care afectează încă veniturile românilor (şi a creditelor date cu buletinul), cât şi din cauza insolvenţelor care împânzesc ţara din ce în ce mai mult. Deocamdată, situaţia este manageriabilă, iar solvabilitatea e bună în sistemul bancar, însă cu cât trece timpul iar băncile scot şi mai mulţi bani din ţară, în vreme ce rata creditelor neperformante va creşte şi ea, acest lucru poate duce la tensiuni şi probleme de lichiditate.
Cu sabia clauzelor abuzive deasupra capului
Şi, culmea, tot băncile s-au plâns continuu în ultimul an de impactul major pe care l-ar avea introducerea proceselor colective pe problema clauzelor abuzive. În luna septembrie, un studiu de impact al BNR estima că băncile vor suferi pierderi de 5 miliarde de lei din cauza aplicării prevederilor ce permit eliminarea clauzelor abuzive în instanţe. Doar că simulările realizate de către bănci estimează pierderile între 10 şi 24 miliarde de lei, adică 2,2 – 5,3 miliarde de euro.
Posibilitatea denunţării clauzelor abuzive prin procese colective a intrat în vigoare de la 1 octombrie, iar Bodan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), anunţa recent că instituţia sa are procese cu toate băncile şi că va cere „la cel mai apropiat termen“ eliminarea clauzelor în cauză. „Există cel puţin trei bănci care în continuare încearcă să ascundă lucruri în contracte. N-o să va spun ce bănci şi câte procese sunt, pentru că vrem să le câştigăm pe toate. Cu cât mai mulţi bancheri corecţi, cu atât mai bine pentru ţară. Vrem cât mai puţini aventurieri“, a spus Nica atunci.
5 miliarde de euro retrase într-un an şi jumătate
Mai exact: băncile nu pot în acelaşi timp să dea şi credite, să repatrieze bani şi să acopere în acelaşi timp pierderile din creditele nerecuperate. Băncile-mamă au retras 5 miliarde de euro într-un an şi jumătate, afirma în luna august acelaşi Nicolae Cinteză. Suma este imensă, reprezentând în jur de 10% din veniturile bugetului general consolidat. Sau un sfert din bugetul de stat, dacă scoatem din calcul pensiile şi sănătatea.
Şefa FMI, Christine Lagarde, a cerut un nou acord de tip Viena
În luna iulie, Christine Lagarde – şefa Fondului Monetar Internaţional – declara, la vizita din România, că ar fi nevoie un acord „Viena 3“ pentru ca băncile să nu mai scoată bani din ţară. Ea a criticat atunci băncile, spunând că acordul Viena 1 a funcţionat bine, dar că Viena 2 nu a funcţionat aşa de bine.
Numai că, în timpul negocierilor pentru un nou acord cu FMI şi Comisia Europeană, un nou acord Viena 3 nu a mai fost stipulat.
Mai puteţi citi:
În acest moment există cel puţin trei bănci care au contracte de credite cu prevederi ascunse, a declarat joi Bogdan Nica, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în cadrul unei conferinţe despre competiţie.
Un sucevean care s-a adresat Protecţiei Consumatorului, reclamând dobânzile prea mari calculate de bancă pentru un credit de 200.000 de euro, a obţinut reducerea dobânzii, totodată unitatea bancară fiind amendată cu 5.000 de lei, potrivit Mediafax.
Se încarcă comentariile...
