FT: Neptun Deep, folosit de România împotriva Austriei în cazul Schengen

Proiectul Neptun Deep, situat în Marea Neagră a ajuns la mijlocul unei dispute diplomatice internaționale, provocată de refuzul continuu declarat de Austria pentru aderarea țării noastre la spațiul Schenghen.

Neptun Deep, la mijlocul unei dispute între România și Austria

Aflat parțial în proprietatea gigantului energetic austriac OMV, zăcământul de gaze Neptun Deep din largul coastelor României are potențialul de a produce 10 miliarde de metri cubi de gaze anual până în 2027. Luna trecută, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că, atât timp cât Austria continuă să se opună cererii de aderare a țării sale la spațiul Schengen, guvernul său nu va modifica o lege care controlează vânzările de gaze offshore, față de care OMV a protestat.

„Vom merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, așa cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția”, a declarat Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație OMV la București, pe 18 septembrie, potrivit Financial Times.

Un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în „situații de urgență” a fost garantat de amendamentul Bucureștiului la statutul care reglementează vânzările de gaze offshore, pe care OMV l-a contestat în iunie în fața unei curți internaționale de arbitraj. OMV Petrom deține 50% din Neptun Deep, iar restul de 50% este controlat de guvernul român.

Anterior, Ciolacu a promis că va da în judecată Viena și va cere daune de până la 2% din produsul intern brut al țării sale, deoarece România a fost exclusă din Schengen timp de peste zece ani de la data admiterii sale inițiale.

Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei, a declarat pentru Financial Times că acest conflictul nu ar trebui redus la un schimb de „dintre pentru dinte” în care „voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaz din Marea Neagră”.

Potrivit acestuia, legislația privind gazele permite guvernului să „intervină” în afacerile cu clienți privați în „anumite situații de urgență”, ale căror detalii, potrivit OMV, nu sunt în totalitate evidente.

Burduja a adăugat, totuși, că românii „au fost extrem de dezamăgiți” de faptul că nu sunt membri ai spațiului Schengen. Potrivit acestuia, veto-ul Vienei „a părut o decizie politică care nu are nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.

OMV a refuzat să comenteze „deciziile politice”, dar a declarat că are „speranța” că România va fi admisă în curând în spațiul Schengen. Capacitatea de a circula liber peste granițe este unul dintre punctele forte fundamentale ale UE în prezent.

Mediul de afaceri a îndemnat în mod subtil guvernul austriac să aprobe aderarea României și Bulgariei la Schengen.

În România, OMV are aproximativ 8.000 de angajați. Cu aproximativ 7% din toate încasările fiscale din România în 2022, societatea sa mixtă din această națiune, OMV Petrom, în care deține pachetul majoritar de acțiuni, este cel mai mare contribuabil din această țară.