Forumul Energii Curate: Exportul de energie, între câştig şi pierdere pentru producătorii din România

0
0
Constantin Niţă (stânga), ministrul delegat pentru Energie, a explicat, la Forumul Energii Curate, importanţa realizării cablului submarin cu Turcia    FOTO Eduard Enea
Constantin Niţă (stânga), ministrul delegat pentru Energie, a explicat, la Forumul Energii Curate, importanţa realizării cablului submarin cu Turcia    FOTO Eduard Enea

Realizarea interconexiunilor energetice ar putea fi un câştig pentru România dacă se construieşte cablul submarin pentru export în Turcia, dar ar putea avea un impact negativ în cazul în care ţara noastră ar fi inundată  de energie ieftină de la celelalte state din jur.

În timp ce Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, şi Nuclearelectrica susţin dezvoltarea interconectărilor cu statele vecine ca măsură de viitor pentru a stimula exportul de electricitate din România, oficialii Transelectrica avertizează că România ar putea fi inundată cu energie ieftină, ceea ce ar putea afecta producătorii locali. 

România trebuie să dezvolte producţia de energie electrică indiferent dacă în acest moment consumul nu acoperă producţia, a afirmat Constantin Niţă, la Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group.

„Trebuie să depăşim acest lucru prin interconectări, cu Moldova, Bulgaria, Ungaria, astfel încat să nu mai fim izolaţi din punctul de vedere al energiei electrice. Trebuie să depăşim această paradigmă“, a afirmat ministrul delegat pentru Energie.

Pe de altă parte, oficialii Transelectrica avertizează că, cu cât România îşi va dezvolta mai mult interconexiunile cu sistemele energetice ale statelor vecine, există riscul ca ţară noastră să fie inundată de energie ieftină importată din statele din jur, ceea ce ar afecta producătorii locali scumpi.

„Fluxul este bidirecţional“, a afirmat Ciprian Diaconu, membru în directoratul Transelectrica, la acelaşi forum. Diaconu a mai spus că producătorii interni de electricitate ar putea fi afectaţi de aceste importuri. La rândul ei, Carmen Neagu, director executiv la Sparta Matrix Energy, a spus că este un „mit“ că România nu are suficiente capacităţi de interconexiune în domeniul energiei electrice.

„Nu este o problema de linii, este o problemă de capacitate de preluare în sistemul energetic al ţărilor din jurul nostru“, a declarat şi Florin Cernat, director în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Turcia, singurul loc unde am putea vinde

Pe de altă parte, oficialii Hidroelectrica susţin că producţia locală nu este competitivă, iar singurul loc unde am putea exporta este Turcia, unde preţul electricităţii este mai mare, dar acest lucru depinde de realizarea unui cablu submarin care să ne lege de această piaţă.

Remus Borza, preşedintele Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, a dat ca exemplu Ungaria, unde energia termo este generată la 30 de euro/MWh, iar cea nucleară la 25 de euro/MWh. În România, costurile sunt de 60 de euro/MWh generat în sectorul termo şi 29 de euro/MWh din nuclear.

„Exportul ar salva sectorul energetic, dar megawattul românesc nu este competitiv ca preţ. Am fi avut o portiţă în Turcia, dar taxa de export este absurdă“, a afirmat Borza. El a mai spus că România are un excedent de producţie de 12 TWh, iar Hidroelectrica a deversat în primăvară o cantitate de apă din care s-ar fi putut realiza 1 TWh de energie.

Complicaţii pe fir

Numai că nici exporturile în Turcia nu sunt aşa sigure. Dacă România nu va demara rapid proiectul cablului submarin cu Turcia, acesta nu se va mai realiza deloc, deoarece Turcia investeşte acum masiv în energie, a declarat Mihnea Crăciun, Principal Banker, Power and Energy Department, în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

„Turcia deja face centrale nucleare, trece şi conducta de gaze din Azerbaidjan, aşa că vor exista şi oportunităţi pentru centrale pe gaze“, a afirmat Crăciun. Şi atunci nu ne rămân decât interconexiunile spre Vest, spre zona euro, şi spre Moldova. Iar aici apar alte complicaţii.

Crăciun spune că ar trebui să existe o prioritizare în realizarea interconexiunilor cu statele din zonă, deoarece acestea necesită coordonarea unor eforturi la nivel regional. El a dat că exemplu realizarea liniei Suceava-Bălţi. „Era perfect pentru Transelectrica, dar s-a blocat pentru că societatea din Republica Moldova era prea mică pentru a-şi permite o asemenea investiţie“, a spus el. Potrivit studiului de fezabilitate, linia electrică ar fi costat circa 20 de milioane euro pentru o lungime de 60 de kilometri. Lucrările trebuiau să înceapă în 2011.

O altă soluţie pentru folosirea energiei excedentare o constituie stimularea consumului intern de electricitate. Pentru acest lucru se analizează mai multe variante, între care modernizarea sistemului de irigaţii, iluminatul autostrăzilor sau încălzirea locuinţelor pe curent electric în loc de gaze naturale.


La Forumul „România 2020: Politici sustenabile pentru energii curate hidro&nuclear“, eveniment organizat de Adevărul Group, s-au mai dezbătut temele: 

Producţia de energie electrică în contextul în care consumul nu acoperă producţia. România trebuie să dezvolte producţia de energie electrică indiferent dacă în acest moment consumul nu acoperă producţia, a afirmat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie.

Schema de sprijin pentru consumatorii industriali de energie electrică şi gaze naturale. România negociază cu oficialii Comisiei Europene găsirea unor scheme de sprijin pentru industrie în domeniul gazelor naturale şi a energiei electrice, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. 

Amânarea programului de liberaşizare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali. Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) şi-au dat acordul de principiu pentru amânarea cu un an, până în 2015, a programului de liberalizare a preţului gazelor naturale destinate consumatorilor industriali, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie. 

Remunerarea corectă a capacităţilor care asigura securitatea energetică. În Europa se observă o schimbare a paradigmei energetice, punându-se tot mai mult problema remunerării corecte a capacităţilor care asigura securitatea energetică, după ce până acum investitorii au fost remuneraţi mai mult pentru energiile regenerabile, a declarat Valeriu Binig, director Energy&Resources în cadrul Deloitte. 

Impactul dezvoltării de interconexiuni cu ţările vecine asupra pieţei energiei din România. Cu cât România îşi va dezvolta mai mult interconexiunile cu sistemele energetice ale statelor vecine există riscul că în ţară noastră să fie inundată de energie ieftină importată din statele din jur, ceea ce ar afecta producătorii locali scumpi, a avertizat, Ciprian Diaconu, membru în directoratul Transelectrica.

Posibila fuziune între Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Piaţa va fi arbitrul preliminar în cazul în care statul va anunţa o posibilă fuziune între doi producători de electricitate listaţi la bursă, iar preţul acţiunilor va scădea în cazul în care acţiunea este greşită, a declarat Ludwik Sobolewski, directorul executiv al Bursei de Valori Bucureşti 

Mai multe - Economie

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite