Fenomenul care cuprinde România: 47% dintre angajați își caută un al doilea job

Românii devin tot mai pragmatici în 2026: aproape jumătate dintre angajați au sau își caută un al doilea job pentru a face față scumpirilor. Paradoxal, deși muncesc mai mult, salariul nu mai este suficient pentru a-i păstra într-o companie. Un studiu recent arată că echilibrul viață-muncă a devenit, oficial, principalul motiv pentru care salariații aleg să nu își dea demisia.

Aproape jumătate dintre angajați au sau își caută un al doilea job. Foto arhivă

47% dintre salariați se află în această situație, peste media globală de 40%, potrivit studiului Workmonitor 2026 realizat de Randstad România. În paralel, o treime declară că și-au mărit sau intenționează să își mărească numărul de ore de lucru la actualul loc de muncă, o creștere semnificativă față de 2025, când doar unul din cinci angajați făcea acest lucru.

Salariul atrage, dar echilibrul viață-muncă decide retenția

Salariul rămâne principalul criteriu de selecție a unui nou job pentru 82% dintre angajații români. Cu toate acestea, decizia de a rămâne într-un loc de muncă este dominată de alte priorități: echilibrul dintre viața profesională și cea personală (48%) depășește salariul (30%) și siguranța locului de muncă (17%).

Această schimbare arată o orientare tot mai clară către stabilitate și calitatea vieții, nu doar către venituri mai mari.

Într-un context economic marcat de incertitudine și creșterea costurilor, Dagmara Chudzińska-Matysiak, Managing Director la Randstad România, subliniază că angajații devin mai pragmatici și își gestionează mai activ cariera: „talentele din România au devenit tot mai pragmatice, își doresc mai mult control asupra viitorului profesional”. Ea mai arată că această schimbare creează o tensiune în piața muncii, unde autonomia este apreciată de angajatori, dar dificil de implementat.

Creșterea numărului de joburi multiple și a orelor de muncă

Pe fondul presiunii economice, formele tradiționale de muncă devin tot mai flexibile. Cei 47% care au sau caută un al doilea job depășesc clar media globală. În plus, aproximativ o treime dintre respondenți își cresc volumul de muncă în jobul actual, tendință accelerată față de anul anterior.

Această evoluție indică o strategie de adaptare financiară, nu neapărat o dorință de mobilitate profesională.

Mai puține demisii, mai multă prudență

Comparativ cu anul precedent, angajații români sunt mai puțin dispuși să își asume riscuri. Mai puțini solicită măriri salariale și mai puțini folosesc amenințarea cu demisia ca instrument de negociere. Nemulțumirea nu se mai transformă la fel de rapid în plecare, iar sentimentul de apartenență la companie are o influență mai mică decât în anii anteriori.

Pentru angajatori, retenția depinde tot mai mult de stabilitate, flexibilitate și siguranță percepută.

De la carieră liniară la „carieră de portofoliu”

Modelul tradițional de carieră este în schimbare. Angajatorii (80%) pun accent pe competențe și experiență, nu pe diplome sau parcursuri rigide. În acest context, 37% dintre angajați își doresc o „carieră de portofoliu”, adică o activitate desfășurată în mai multe domenii și roluri de-a lungul vieții profesionale. Totuși, 42% rămân fideli modelului clasic de carieră liniară, iar la nivel global procentul este similar (41%).

Flexibilitatea, criteriu decisiv pentru angajați

Flexibilitatea rămâne un factor critic în alegerea locului de muncă. 40% dintre angajați nu ar accepta un job fără flexibilitate a locației, iar 42% nu ar accepta unul fără flexibilitatea programului. Mai mult, 43% au părăsit deja locuri de muncă din cauza incompatibilității cu viața personală, iar 30% au demisionat din lipsa autonomiei în modul de lucru.

În același timp, 75% dintre angajatori consideră că autonomia crește angajamentul, productivitatea și retenția, însă 85% nu permit angajaților să își stabilească propriul program, ceea ce evidențiază un decalaj major între percepție și practică.

Încredere ridicată, dar schimbări în modul de lucru

Mediul profesional rămâne relativ stabil din punct de vedere al relațiilor interumane: peste 70% dintre angajați au încredere în conducerea companiei și în colegi, iar peste 60% declară că au o relație bună cu managerul direct. În mod interesant, aproximativ 50% dintre angajați folosesc inteligența artificială pentru sfaturi profesionale, în loc să apeleze la superiori.

Colaborarea este un element central: 84% spun că sunt mai productivi atunci când lucrează în echipă (față de 78% media globală), iar 77% se bazează pe colaborarea între generații. În plus, 100% consideră diversitatea generațională un factor de productivitate și își doresc mai multă implicare a managementului în îmbunătățirea colaborării.

Inteligența artificială: între eficiență și incertitudine

Adoptarea AI a accelerat puternic, 80% dintre angajatori investind în ultimul an în această tehnologie, în special în IT și logistică. Cererea de competențe crește rapid, iar programele de formare în AI au urcat în topul preferințelor angajaților (de la 40% la 44%).

În același timp, percepțiile sunt împărțite: 21% dintre români cred că AI nu le va afecta jobul, în timp ce 34% se tem că își vor pierde locul de muncă în următorii cinci ani. Totodată, 70% dintre angajatori anticipează schimbări majore în sarcinile de lucru, comparativ cu doar 48% dintre angajați.

Deși 63% spun că AI le ușurează munca și le permite să se concentreze pe sarcini mai importante, 44% cred că beneficiile vor merge în principal către companii, nu către angajați.

Studiul realizat de Randstad indică o piață a muncii în transformare accelerată: angajații români sunt mai prudenți, mai orientați către venituri multiple și mai atenți la echilibrul viață-muncă. În același timp, flexibilitatea, autonomia și adaptarea la tehnologiile noi devin factori decisivi atât pentru retenție, cât și pentru atractivitatea angajatorilor.