Analiză Expert: Prețul motorinei poate ajunge în România la 11,5 lei, în cel mai fericit caz și 16,8 în cel mai pesimist

În trei luni de război în Orientul Mijlociu prețul motorinei va ajunge în România în cel mai optimist scenariu la 11,5 lei, iar în cel mai pesimist scenariu la 16,8 lei/litru, potrivit calculelor efectuate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Prețul motorinei poate ajunge în România la 16,8 lei/litru. Foto Shutterstock

Piața combustibililor din Europa este determinată de câteva variabile structurale majore: evoluția țițeiului Brent (benchmark global), marjele de rafinare pentru motorină (gasoil), costurile logistice și cererea sezonieră, cursul USD/RON și nivelul taxelor și accizelor din România, a afirmat luni expertul în energie, estimând trei scenarii privind evoluția prețurilor motorinei în România în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu continuă timp de trei luni.

Potrivit expertului, în mod normal există o relație directă între aceste elemente: Brent - Motorina ARA - Motorina România.

Hub-ul ARA (Amsterdam–Rotterdam–Antwerp) este referința europeană pentru produsele rafinate, iar evoluția prețului motorinei în acest hub se transmite relativ rapid către piețele regionale, inclusiv România.

Scenariul pesimist – dacă în primele 10 zile prețul motorinei ARA a crescut cu 80% în următoarele 80 de zile estimăm o creștere de 117%

„Este posibil în cazul unei tensiuni severe pe piața produselor rafinate”, a explicat expertul în energie numind deficitul de motorină în Europa, sancțiuni suplimentare asupra produselor rafinate rusești, opriri neplanificate în rafinării europene și creșterea cererii înainte de sezonul agricol  și sezonul transporturilor.

Potrivit acestuia, un nivel de 2.850 USD/tonă ar reprezenta un șoc major al pieței, mult peste episoadele din criza energetică din 2022.

Scenariul mediu aceeași creștere în următoarele 80 de zile ca în primele 10 zile (+79%)

Acesta reflectă o piață tensionată, dar funcțională:

• cere sezonieră ridicată
• stocuri relativ scăzute în Europa
• marje de rafinare stabilă

Acesta este scenariul fundamental cel mai realist.

Scenariul optimist (+41%)

Ar necesita o stabilizare globală a ofertei:

• creșterea producției rafinăriilor
• reducerea marjelor de rafinare
• încetinirea economiei globale.

Țiței Brent

Prețurile Brent au crescut cu până la 15%, în weekend ajungând la peste 100 de dolari pe baril, după ce principalii producători din Orientul Mijlociu au redus producția, deoarece Strâmtoarea Hormuz, o zonă crucială, rămâne închisă din cauza războiului cu Iranul. Kuweitul, al cincilea cel mai mare producător din OPEC, a anunțat reduceri preventive ale producției de petrol și ale producției de rafinărie, invocând amenințările iraniene la adresa transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. În Irak, producția celor trei principale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu aproximativ 70%, la 1,3 milioane de barili pe zi, față de 4,3 milioane înainte de războiul cu Iranul.

Scenariul pesimist peste 80 de zile (+67%)

Implica un șoc geopolitic major sau un deficit global semnificativ:

• conflict major în Orientul Mijlociu

• reducerea producției către OPEC+

• perturbări majore în transportul maritim (Hormuz, Suez)

Un Brent la 180 USD/baril ar genera probabil:

• inflație energetică globală

• presiune puternică asupra tuturor combustibililor.

Scenariul mediu peste 80 de zile (+44%)

Acest scenariu presupus:

• cerere globală în creștere (China + transport global)

• ofertă relativ limitată

• piață structural tensionată

Intervalul 120–135 USD/baril este frecvent considerat nivelul unei piețe petrolier tensionate.

Scenariul optimist peste 80 de zile (+20%)

Presupune:

• creștere moderată a cererii

• stabilitate în producția globală

• absența șocurilor geopolitice.

Prețul la pompă este determinat de:

• prețul produsului rafinat (ARA)

• costuri logistice

• Marja distribuitorilor

• accize

• TVA.

„Capacitatea de rafinare a Europei a scăzut în ultimul deceniu. Mai multe rafinării au fost închise sau convertite pentru producția de biocombustibili, iar sancțiunile asupra produselor rafinate rusești au eliminat o sursă majoră de aprovizionare pentru piața europeană.

Rezultatul este o piață caracterizată de deficit structural de distilate medii, categoria în care intră motorina”, a afirmat expertul în energie.

Potrivit acestuia, în acest context, „orice creștere a prețului petrolului brut se transmite rapid în prețul motorinei”, iar relația dintre cele două piețe este amplificată de așa-numitul crack spread diesel, diferența dintre prețul petrolului brut și cel al produsului rafinat.

„Când cererea este ridicată și capacitatea de rafinare limitată, acest spread se lărgește, iar motorina devine mai scumpă chiar și decât ar sugera evoluția petrolului.

Piața petrolului rămâne extrem de volatilă, semnalele actuale indică o probabilitate ridicată de creștere a prețurilor combustibililor în următoarele luni.

Pentru România, întrebarea nu este dacă motorina se va scumpi. Întrebarea este cât de repede și cât de mult”, a afirmat Dumitru Chisăliță.