Energia nucleară va ajunge la 17-18% din total

Pentru asigurarea unui grad ridicat de stabilitate şi securitate a sistemului energetic românesc faţă de variaţiile preţurilor combustibililor fosili şi în special a hidrocarburilor, statul

Pentru asigurarea unui grad ridicat de stabilitate şi securitate a sistemului energetic românesc faţă de variaţiile preţurilor combustibililor fosili şi în special a hidrocarburilor, statul român intenţionează să crească ponderea energiei electrice de origine nucleară în mixtul energetic naţional.
Creşterea de producţie se va realiza în principal datorită intrării în funcţiune a Unităţii 2 a centralei nucleare de la Cernavodă în 2007. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei Nucleare, prin intrarea acesteia în exploatare se va realiza o reducere a producţiei de energie electrică obţinută pe bază de hidrocarburi de circa 14%. Unitatea 2 de la CNE Cernavodă va atinge capacitatea maximă de producţie în luna iulie a anului viitor. Valoarea investiţională a proiectului Unităţii 2 este de 917 milioane de euro. După punerea în funcţiune a celui de-al doilea reactor, centrala de la Cernavodă va asigura aproximativ 17-18% din energia produsă în România. În plus, promovarea şi reluarea lucrărilor de construcţie la Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă vor constitui încă un pas spre majorarea ponderii energiei electrice de provenienţă nucleară în total consum. Potrivit ministrului economiei şi comerţului, păstrarea independenţei energetice de care se bucură România trebuie menţinută prin investiţii în centralele nucleare. "Perspectivele de dezvoltare ne arată foarte clar că trebuie să ne concentrăm pe utilizarea eficientă a resurselor noastre, huilă şi lignit, pe potenţialul hidrografic încă insuficient utilizat, dar şi pe continuarea unor programe, demarate în trecut, şi care trebuie accelerate, şi aici mă refer în primul rând la programul nuclear", a declarat şereş.
Energia nucleară furnizează 10% din total
Consumul de energie electrică în România a crescut din 1999, fiind prevăzută pentru viitor o creştere de aproximativ 4% pe an. Energia nucleară furnizează la momentul actual aproximativ 10% din energia electrică totală, la un preţ de cost foarte scăzut, doar energia electrică provenită de la hidrocentrale fiind mai ieftină. "Grupul nuclear de la CNE Cernavodă (707 MW) a realizat în ultimii ani un factor mediu de utilizare a puterii de circa 90%, livrând anual circa 10% din producţia de energie electrică a României. Durata de viaţă a unităţii 1 CNE Cernavodă este de 30 ani, 1996 fiind anul punerii în funcţiune", se arată în documentul de politică energetică pentru perioada 2006-2009. Valică Gorea, preşedintele Agenţiei Nucleare, spune că hidrocentralele asigură aproximativ 29% din energia electrică totală. "În contextul geopolitic actual, singura opţiune viabilă pentru asigurarea securităţii energetice a unei ţări, în particular a României, este alegerea opţiunii nucleare, şi, deşi aceasta ar conduce aparent la încălcarea unor principii legate de moralitatea şi legalitatea mediului concurenţial de afaceri din România, ele se subsumează interesului naţional de asigurare a stabilităţii aprovizionării cu energie pe termen lung", spune Gorea. Chiar şi înaltul comisar pentru politică externă şi securitate al Uniunii Europene, Javier Solana, a venit în sprijinul acestei orientări la nivel naţional, declarând că "fiecare stat are politica lui energetică".
Comisia Europeană este neutră
În ceea ce priveşte viziunea Comisiei Europene la adresa puterii nucleare, aceasta este una neutră, utilizarea acesteia rămânând, după cum spunea şi Solana, la latitudinea fiecărei ţări în parte, în condiţiile în care sunt respectate normele de siguranţă în domeniu. Dacă în anii 1990, statele membre ale UE precum Spania, Olanda, Germania, Suedia sau Belgia au oprit producţia de energie nucleară, alte ţări - precum Franţa - depind încă de aceasta, în special pentru generarea de electricitate.

Realităţi de la care România trebuie să pornească pentru asigurarea necesarului energetic:
• Conform unei estimări a Ministerului Economiei şi Comerţului, circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, depăşindu-şi, practic, durata de viaţă normată.
• În ultimii ani au fost modernizate/retehnologizate unele centrale termoelectrice cu o capacitate de aproximativ 10% din puterea instalată.
• În ceea ce priveşte grupurile hidroenergetice, 37% din totalul acestora au durata de viaţă normală de funcţionare depăşită. În ultimii ani, au fost reabilitate capacităţi însumând aproximativ 25% din totalul puterii hidro instalate, circa 900 MW.