Economia creşte din nou pe bază de consum din import - INFOGRAFIE

Comerţul intern şi consumul final al populaţiei au crescut cu peste 6% în 2015, forţând creşterea importurilor, în contextul în care industria a avut cel mai slab avans din ultimii ani, iar agricultura - cea mai puternică scădere. Aceste evoluţii sunt similare celor dinaintea crizei.

Scăderea taxelor şi ieftinirile din 2015, secondate de măririle salariale, au impulsionat consumul în 2015, dar cererea n-a fost integral acoperită de producţia locală, astfel că importurile şi-au accelerat dinamica.

Acesta este scenariul creşterii economice din 2015, practic similar cu cel - considerat nesănătos - din anul 2008.

Ca medie generală a evoluţiilor din toate sectoarele, Produsul Intern Brut a crescut în 2015 cu 3,7%, suma astfel acumulată fiind de 710,2 miliarde de lei, echivalentul a 159 de miliarde de euro, reiese din datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS)

Având în vedere percepţia generală privind mersul economiei în 2015, putem spune că această creştere medie este foarte mică. Asta se întâmplă pentru că marii contributori la formarea PIB au avut un aport slab la creşterea lui, în timp ce sectoarele cu pondere mică au crescut spectaculos.

Iată, de exemplu, industria, care contribuie cu 23,2% la formarea PIB: a crescut cu doar 2%, aportul său la creşterea economică fiind de numai 0,3%, potrivit datelor INS.

De cealaltă parte, sectorul de informaţii şi comunicaţii (IT&C), care contribuie la PIB cu doar 5,7%, a crescut în 2015 cu 11,8%, dar din cauza ponderii scăzute contribuţia lui la creşterea economică generală a fost de numai 0,5%.

Construcţiile, cu o pondere de 7,4% la formarea PIB, au avansat ca volum cu 8,8%, contribuind astfel cu 1,4% (cel mai mult) la creşterea economică.

Un caz special ar fi agricultura, care - afectată în 2015, cum bine ştim, şi de inundaţii, apoi şi de secetă, dar şi de mai vechile neajunsuri structurale - a scăzut ca volum cu aproape 10%.
Dar agricultura are o pondere de numai 4,2% la formarea PIB, astfel că scăderea sa a tras în jos cu doar 0,2% creşterea economică.

Cumpărăturile românilor, bucuria importatorilor

Ca şi în 2008, vedeta creşterii economice a fost consumul final al populaţiei, care a avansat cu 6,2% pe fondul creşterii afacerilor din comerţ cu 6,4%.

Aceasta este doar media sectorului, consumul şi comerţul din domeniul alimentar crescând cu aproape 20% - desigur, pe fondul reducerii TVA la alimente de la 24% la 9% în iunie, măsură care a dus la ieftinirea mâncării.

Aceste creşteri nu au fost susţinute însă de producţia autohtonă, comercianţii fiind nevoiţi să apeleze la importuri pentru a potoli pofta de cumpărături a românilor.

Astfel că, în 2015, creşterea importurilor a fost de 8,4% în condiţiile în care avansul exporturilor a fost de numai 4,7%, fapt ce dă dreptate economiştilor care au avertizat că economia se supraîncălzeşte.

Cererea internă - impulsionată prin scăderea taxelor, dar şi prin creşterea puterii de cumpărare - începe să depăşească producţia internă, şi astfel se ajunge la importuri în plus, şi asta dă peste cap echilibrele macroeconomice pe care cu greu le-am restabilit în anii de după criză, avertizează economiştii.

Volume mari la preţuri mici

În aceleaşi detalii statistice privind evoluţia economiei din 2015 se mai întrevede un fenomen care n-ar trebui neglijat: diferenţa între PIB-ul exprimat în volum şi cel exprimat în preţuri.

Dacă volumul creşterii de ansamblu a fost de 3,7%, avansul preţurilor a fost de numai 2,6% şi au apărut domenii care au crescut în volum, dar au scăzut în preţuri.

Industria, de pildă, are un avans de 2% ca volum şi, în acelaşi timp, o scădere de 2,5% exprimată în preţuri.

Asta înseamnă că industriaşii au fost nevoiţi să vândă mărfuri mai ieftine, în volum mai mare, riscând să li se gripeze afacerile.

Diferenţe mai mari între volum şi preţuri s-au înregistrat şi în construcţii (creştere de 8,8% ca volum şi doar de 1,6% ca preţuri), consumul administraţiei publice (2,1% faţă de 1,4%) şi în importuri (creştere de 8,4% la volum, cu scădere de 2% la preţuri).

Execuţia bugetară trebuie rescrisă

În fiecare an, odată cu anunţarea sumei reprezentând Produsul Intern Brut realizat, se pune problema comparaţiei acesteia cu cea pe care se construise bugetul de stat al anului de referinţă.

Acum, când avem totalul - evidenţiat în statisticile INS - de 710,2 miliarde de lei, observăm un decalaj de aproape 6 miliarde de lei faţă de suma anticipată în bugetul de stat pe 2015, de doar 704,5 miliarde de lei.

Asta înseamnă că trebuie rescrisă execuţia bugetară. De ce? Pentru că, în condiţiile noilor cifre, veniturile bugetare (233,5 miliarde de lei) au fost, de fapt, de numai 32,8% din PIB, nu de 33,1%; iar cheltuielile bugetare (243,9 miliarde de lei) au fost de 34,3% din PIB, nu de 34,6%.

Şi, în consecinţă, deficitul bugetar a fost de 2,5% din PIB, nu de 1,47% din PIB - cum anunţase Ministerul Finanţelor.

În fine, potrivit INS, în trimestrul IV din 2015 creşterea economică a fost de 3,7%, PIB-ul astfel realizat însumând 209,9 miliarde de lei.

România, din nou „Tigrul Europei“

România a avut în 2015 un avans al PIB (3,7%) dublu faţă de media generală a Uniunii Europene (1,9%) şi a înregistrat în trimestrul IV a treia mare creştere economică din UE, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică Eurostat. Creşteri care ne-au readus în postura de „Tigrul Europei“.

În trimestrul IV, creşterea economică din România a fost depăşită doar de Suedia (4,5%), de Cehia şi de Slovacia (4%).

Grecia a fost singura economie europeană care s-a contractat în trimestrul IV din 2015, cu 0,8% faţă de intervalul similar din 2014. Faţă de trimestrul al treilea, economia elenă a avansat cu 0,1%.

Scăderi au fost înregistrate în trimestrul patru în Croaţia (-0,5%) şi Letonia (-0,3%), în timp ce economia Cehiei a stagnat, comparativ cu trimestrul al treilea. PIB-ul zonei euro a crescut cu 1,6%.