Dramele care-i fac pe unii români să nu-și plătească ratele. Cum au fost ajutați în relația cu băncile

Pandemia a adus multe probleme românilor, unii ajungând chiar să-și piardă locurile de muncă sau să nu-și mai poată plăti ratele bancare nici la trei ani după lockdown.

Numărul românilor aflați în dificultate financiară a crescut în primul trimestru

În plus, în ultimul an și jumătate, puterea de cumpărare a românilor a scăzut vertiginos pe fondul inflației ridicate, din cauza căreia banca centrală a și crescut indicii ROBOR și IRCC, generând implicit și rate mai mari ale creditelor. Așa se face că, doar în primul trimestru din acest an numărul românilor care s-au adresat Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a cunoscut o creștere de aproximativ 23% față de perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni din 2023, 149 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală – soluție acceptată de ambele părți), iar 148 de consumatori au ajuns la o înțelegere amiabilă direct cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Situația este mai bună decât cea din perioada similară/T1 a anului 2022, când au fost înregistrate 137 hotărâri (creștere cu 10% a acestui reper statistic) și 112 de înțelegeri amiabile (creștere cu 33% în acest an).

ROBOR și IRCC au crescut foarte mult ratele

La solicitarea „Adevărul”, CSALB a prezentat câteva situații deosebite care i-au adus pe unii români în pragul disperării, pentru că nu-și mai puteau plăti ratele bancare, riscând să-și piardă chiar și locuința.

Un astfel de caz este cel al doamnei Florina M. din Oradea, care s-a adresat CSALB din cauza problemelor generate de creșterea Robor/IRCC.

„Sunt disperată! Mă gândesc să vând apartamentul, pentru că nu pot să duc rate așa mari. De aceea vă rog să mă ajutați și pe mine să ajung la o înțelegere cu ei ca să pot să îmi permit ratele mai departe. Pentru că la ei când merg mă lovesc de același răspuns mereu, că nu au cu ce să mă ajute!”, a scris Florina în cererea adresată CSALB la data de 2 februarie 2023.

O lună și ceva mai târziu, CSALB a publicat hotărârea luată în urma negocierii cu banca: „Reducere temporară de dobândă fară mărirea termenului, astfel: • 36 de luni dobândă fixă 3,89%, cu rata în perioada de restructurare de 1.460 RON; • După perioada de restructurare dobândă revine la valoarea actuală a creditului: variabila, IRCC + marja băncii 2,5%”.

Un caz asemănător este cel al Mihaelei N. din Oltenița. Din cauza păroblemelor generate de creșterea ROBOR/IRCC, femeia s-a văzut pusă în imposibilitatea de a-și mai achita reatele către bancă, cerând CSALB, la data de 9 februarie 2023 să o ajute. „Solicit o renegociere cu banca a ratei dobânzii și eliminarea unor eventuale comisioane”, a scris ea.

La 29 martie 2023, în urma negocierilor purtate cu banca, CSALB a publicat decizia: „Comerciantul diminuează soldul creditului cu un procent de 15% astfel încât soldul curent al creditului se diminuează de la valoarea de aproximativ 74.400 CHF la aproximativ 63.000 CHF. Rata devine 480 CHF, aceasta fiind calculată și redată în grafic la data implementării soluției; Contractul de credit se va derula în condițiile contractuale prezente, după ce se implementează reducerea soldului creditului. Comerciantul și consumatorul, prin acceptarea prezentei soluții, renunță la alte eventuale pretenții trecute sau viitoare legate de obiectul acestui litigiu”.

Bolnav și împovărat de creșterea accelerată a cursului pentru francul elvețian

Un alt împrumutat, Mădălin B din Râmnicu Vâlcea a cerut băncii diminuarea soldului creditului argumentând că este foarte bolnav, iar tramentul costă foarte mult.

„Consumatorul a solicitat diminuarea soldului cu 25% având în vedere creșterea CHF și faptul că are probleme de sănătate ce implică costuri ridicate. Termenul de soluționare: cerere depusa în 05.01.2023, hotărârea a fost comunicată în 14.02.2023”, a transmis CSALB la solicitarea „Adevărul”.

În urma negocierii cu banca, s-a decis „remiterea parțială de datorie și reducerea în mod corespunzător a soldulului obligațiilor aferente contractului de credit cu 15% din valoarea curentă a obligațiilor, creditul urmând a fi derulat în continuare pe un grafic de rambursare ajustat la noua valoare a principalului datorat”.

Soluția într-un caz de clauze abuzive

Un alt exemplu pus la dispoziția „Adevărul” de către CSALB o privește pe Carmen M, din Târgu Mureș, care avea un litigiu din 2022 pe rolul Judecătoriei Târgu Mureș, obiectul fiind clauze abuzive.

Banca a convins consumatoarea să stingă acel litigiu prin îndrumarea acesteia către CSALB. Cererea a fost depusă la CSALB la data de 6 martie, iar la data de 13 martie hotărârea a fost comunicată părților.

Soluția: „Banca va oferi consumatoarei M.Carmen, în vederea stingerii pe cale amiabilă a litigiului și în semn de recunoaștere a unei bune colaborări cu aceasta, următoarele: 1. Restituirea integrală a tuturor sumelor de bani achitate până în prezent cu titlu de comision de gestionare/administrare credit; 2. Restituirea integrală a sumei de bani achitată cu titlul de comision analiză dosar; 3. Eliminarea integrală pentru viitor a comisionului de administrare credit rămas de încasat până la maturitatea creditului ; 4. Achitarea către consumatoare a dobânzii legale aferente comisionului de administrare credit achitat de la data primei plăți până în prezent; 5. Achitarea în favoarea consumatoarei a dobânzii legale aferente comisionului de analiză dosar achitat de la data plății până în prezent”.

CSALB: Mulți consumatori întâmpină dificultăți reale de plată

Numărul de cereri înregistrate în perioada T1 2023 (884 de cereri) reflectă o creștere de aproximativ 23% în comparație cu nivelul atins în perioada T1 2022 (716 cereri). Evoluția organică se datorează și lunilor marcate de creșterea generalizată a prețurilor (în condițiile continuării războiului din apropierea granițelor României), precum și de evoluția indicilor ROBOR și IRCC, în funcție de care se calculează ratele lunare ce trebuie plătite, în cazul creditelor cu dobândă variabilă.

Mulți consumatori întâmpină dificultăți reale de plată, iar aceste circumstanțe justificate necesită identificarea unor soluții de reechilibrare a obligațiilor contractuale (solicitările fiind trimise direct creditorilor sau fiind formulate prin intermediul CSALB).

Din totalul cererilor primite până la finalul T1 2023, 573 adresau diverse spețe în relația cu banca (65% din total), în vreme ce 311 vizau diferite aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile (35% din total).

Astfel, față de finalul T1 2022, ponderea cererilor adresate IFN-urilor a scăzut: de la 41% din total T1 2022, până la 35% din total în T1 2023.