Directorul Fondului de Contragarantare: „Proprietatea de stat e a tuturor şi a nimănui. Tinde să fie prost gospodărită“. Apelul lui Glăvan către miniştri
0
Profesorul de economie Bogdan Glăvan, director al Fondului Român de Contragarantare (FRC) face un apel disperat către unul dintre acţionarii companiei de stat, respectiv Ministerul Economiei, să participe la şedinţele AGA în care se decide soarta FRC.
„De 20 de ani le explic studenţilor, parafrazându-l pe Rousseau, că proprietatea de stat este a tuturor şi a nimănui, că ea tinde să fie prost gospodărită şi risipită din cauza stimulentelor perverse pe care le imprimă asupra comportamentului celor care ajung să o controleze sau să se folosească de ea.
De un an sunt director la Fondul Român de Contragarantare şi încerc să ocrotesc proprietatea asta a tuturor şi a nimănui. Acum am ajuns într-un punct critic şi, în consecinţă, am decis să lansez un apel public.
Să explic pe înţelesul tuturor. FRC este o companie a statului român. Ea are 2 acţionari: Ministerul Finanţelor (acţionar majoritar) şi Ministerul Economiei printr-o fundaţie înfiinţată cu mult timp în urmă (acţionar minoritar). Practic, aceste două instituţii sunt cele care îşi exercită rolul de „proprietar”, ele controlează lucrurile, ele decid încotro se îndreaptă societatea”, a explicat Glăvan.
Potrivit acestuia, în mod normal, „având în vedere că vorbim, totuşi, doar de doi acţionari, nu de mii ca la vreo corporaţie, n-ar trebui să fie o problemă pentru ei să se întâlnească ori de câte ori este cazul şi să adopte rapid deciziile pe care le consideră potrivite.
De exemplu, este foarte uşor pentru cei doi acţionari să se întâlnească de comun acord, fără formalităţi speciale, în orice zi doresc. În ultimele două luni am convocat 6 şedinţe AGA, chemând acţionarii să decidă pe diverse subiecte. La nici una dintre ele nu a participat Ministerul Economiei. Acest fapt a gripat mecanismul decizional, aflându-mă în situaţia de a convoca AGA cu respectarea termenului minim legal pentru întrunire de 30 de zile, ceea ce înseamnă lentoare în decizii. Totuşi, în general, nici asta nu ar trebui să reprezintă vreo mare problemă.
Cum spuneam însă, ne aflăm într-un punct critic. Mandatul meu de director se termină pe 18 martie. Consiliul de Supraveghere, numit de acţionari şi care are rolul de a decide asupra mandatelor directorilor, este în acest moment sub minimul legal de membri şi nu poate lua decizii. FRC se află în situaţia iminentă de a rămâne fără organe de conducere.
Nu ştiu câtă lume se emoţionează aflând cele scrise mai sus, poate cineva consideră că este şi asta o modalitate de a face reforma companiilor de stat (despre care vorbim toată ziua), anume lăsându-le fără conducere. Întâmplarea face, însă, că suntem în proces de declanşare a evaluării pe piloni.
Ce este cu „evaluarea pe piloni”? Ei bine, anul trecut am aplicat pentru programul InvestEU – programul de miliarde de euro care a suscitat un viu interes în Parlamentul European săptămâna trecută. De la Comisia Europeană am primit scrisoare să suntem eligibili şi îndrumarea de a efectua evaluarea pe piloni (pillar assessment).
Comisia Europeană supune toate entităţile care doresc să li se încredinţeze execuţia bugetului UE în cadrul gestiunii indirecte la această evaluare comprehensivă, pentru a se asigura că entităţile respectă cele mai bune practici internaţionale şi cele mai înalte cerinţe de control al fondurilor publice. Nici o instituţie cu profil financiar din România nu a trecut prin această evaluare. România este mult întârziată din această perspectivă şi are un interes vital în atragerea banilor europeni, aşa că am considerat oportun ca FRC să se îndrepte către UE.
În scurt timp ar trebui semnat contractul cu auditorul selectat să facă efectueze această evaluare, în baza Deciziei CE din 17 aprilie 2019. Funcţionarea FRC va fi luată la bani mărunţi, vor fi verificate toate procedurile şi respectarea lor în ultimul an. Fix în acest context FRC se confruntă cu pericolul de a nu avea nici Directorat, nici Consiliu de Supraveghere, ceea ce înseamnă un risc reputaţional major, dincolo de orice alte consecinţe asociate cu o eventuală întrerupere a activităţii. Vor veni oamenii de la Comisie şi vor întreba, pe bună dreptate:
Voi vreţi să deveniţi parteneri financiari ai UE, prin voi vreţi să derulăm noi bugetul, vorbiţi serios?
Aşa că lansez un apel public către cei doi acţionari să se întrunească de urgenţă şi să adopte decizia pe care ei o consideră potrivită astfel încât FRC să meargă mai departe.
În ultimul an mi-am făcut o armată de „prieteni” prin instituţiile statului. Nu stau în calea fericirii nimănui, dar nici nu pot închide ochii la nepăsarea şi dezinteresul manifestate de unii faţă de, of, proprietatea asta a tuturor şi a nimănui”, conchide specialistul.
Fondul Român de Contragarantare (FRC) a fost înfiinţat la data de 09.12.2009 cu scopul susţinerii accesului la finanţare a IMM-urilor, în temeiul OUG nr. 23/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 312/2009. Astfel, FRC este o instituţie financiară specializată, având un capital de 400 mil.lei, fiind organizată ca societate comercială administrată în sistem dualist şi care are ca acţionari statul român, prin Ministerul Finanţelor Publice (68%) şi Fundaţia Post-Privatizare (32%).
Obiectul principal de activitate al FRC este acordarea de contragaranţii la garanţiile oferite de fondurile de garantare împrumuturilor obţinute de IMM-uri de la instituţiile de credit din România.
De asemenea, începând cu anul 2018, FRC acordă garanţii în nume şi cont stat în cadrul programului guvernamental Investeşte în tine. Beneficiarii acestor garanţii sunt persoane fizice care aleg să investească în propria educaţie, sănătate, cultură, sport şi/sau spaţiu construit
Se încarcă comentariile...
