Dependenţa economică a crescut în 2012: avem patru asistaţi social la trei angajaţi. Doar unul din patru tineri are ocupaţie
0
În anul 2012, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,5%, iar rata şomajului de 7%, anunţă Institutul Naţional de Statistică. Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 persoane ocupate) a fost de 1.303‰ sau, altfel spus, la 1.000 de angajaţi le revin 1.300 de asistaţi.
Dependenţa economică este mai ridicată pentru persoanele de sex feminin (1.647‰, faţă de 1.026‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul rural (1.307‰, comparativ cu 1.300‰ în mediul urban).
Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 64,2% ceea ce, în „oglindă“, înseamnă o rată de inactivitate de 35,8%.
Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 63,8%, la o distanţă de 6,2 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020.
În anul 2012 populaţia activă a României era de 9,964 milioane de persoane, din care 9,263 milioane de persoane ocupate şi 701.000 de şomeri.
Ocuparea, sub 60%
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 59,5%, indicator care „a crescut faţă de anul anterior cu 1,0 puncte procentuale“, se arată într-un comunicat al INS.
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 23,9%, adică din patru tineri doar unul avea o ocupaţie în 2012!
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (81,4%). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 63,1% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 41,9% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Unde muncesc românii
Salariaţii, în creştere faţă de anul precedent (+76.000 de persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,3%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2012 lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 31,5% din populaţia ocupată.
Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,4% din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,6%), specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5%) precum şi lucrătorii în domeniul serviciilor (13,1%).
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,6% în industrie şi construcţii, iar 42,4% în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6,580 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,6%), comerţ (18,3%) şi construcţii (10,6%).
Agricultura atrage tot mai mulţi oameni, statul îi alungă
Comparativ cu anul 2011, a crescut semnificativ numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (+70.000 de persoane), dar şi al celor care au lucrat în comerţ (+40.000 de persoane), în informaţii şi comunicaţii (+26.000 de persoane) şi în construcţii (+15.000 de persoane). A scăzut însă numărul populaţiei ocupate în învăţământ şi în sănătate şi asistenţă socială (-16.000 de persoane în fiecare dintre cele două activităţi).
În anul 2012, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,1 ore pe săptămână; 220.000 depersoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,6 ore pe săptămână.
Din totalul persoanelor ocupate în anul 2012 au lucrat cu program parţial 945.000 de persoane (10,2%).
Şomaj mai mic la femei
Potrivit INS, rata şomajului a fost de 7,0%, în scădere faţă de anul precedent (7,4%).
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,6% pentru bărbaţi faţă de 6,4% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 3,5 puncte procentuale (8,6% pentru urban faţă de 5,1% pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (22,7%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Studii superioare, şomeri mai puţini
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,6%).
Jumătate din şomeri sunt liberi mai mult de un an
Rata şomajului de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,2%. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 45,3%.
Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul femeilor (45,7% faţă de 45,1% în cazul bărbaţilor) şi în mediul urban (48,2% faţă de 39,2% în mediul rural).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,9%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului a fost de 61,1%.
Se încarcă comentariile...
