De ce prețurile alimentelor sunt atât de mari în Europa
0Europa se confruntă cu scumpiri uriașe la alimentele de bază, arată o analiză realizată de New York Times. Potrivit sursei citate, costurile din sectorul agricol și al energiei sunt în scădere, însă produsele alimentare de bază rămân încăpățânat de scumpe pentru consumatori.
Un exemplu potrivit este pâinea albă feliată. În Marea Britanie, prețul mediu al pâinii a fost cu 28% mai mare în aprilie, decât era cu un an mai devreme, ajungând la 1,39 lire sterline, sau 1,72 dolari.
În Italia, prețul spaghetelor și al altor paste, o parte importantă a dietei italiene, a crescut cu aproape 17% față de anul precedent. În Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, prețurile la brânzeturi sunt cu aproape 40% mai mari decât acum un an, iar cartofii costă cu 14% mai mult.
Cu cât au crescut preţurile în UE
Conform analizei, în întreaga Uniune Europeană, prețurile alimentelor de consum au fost în medie cu aproape 17% mai mari în aprilie față de anul anterior, o ușoară încetinire față de luna precedentă, care a stabilit cel mai rapid ritm de creștere din peste două decenii și jumătate.
Totuși, cea mai rea situație este în Marea Britanie. Aici prețurile la alimente și băuturi nealcoolice au fost cu 19% mai mari, cel mai rapid ritm al inflației alimentare anuale din ultimii 45 de ani. Prin comparație, rata anuală a inflației alimentare din SUA a fost de 7,7%.
Inflația alimentară persistentă pune la pământ gospodăriile cu venituri mici și îi tulbură pe politicienii europeni. În Italia, guvernul a organizat o ședință luna aceasta pentru a discuta creșterea prețurilor la paste, precizează analiştii New York Times.
Costurile de fabricare au scăzut
În același timp, spun specialiştii, costurile legate de fabricarea produselor alimentare, inclusiv combustibilul, grâul și alte mărfuri agricole, au scăzut pe piețele internaționale în mare parte a anului trecut, ridicând semne de întrebare despre de ce prețurile alimentelor pentru consumatori rămân atât de ridicate în Europa.
,,Și, odată cu creșterea costurilor cu forța de muncă și posibilitatea de a face profit, este puțin probabil ca prețurile alimentelor să scadă în curând.”, arată autorii analizei.
În sens mai larg, creșterea prețurilor ar putea, de asemenea, să exercite presiuni asupra băncilor centrale pentru a menține ratele dobânzilor ridicate, ceea ce ar putea restrânge creșterea economică, adaugă sursa citată.
De ce au cresct prețurile alimentelor
Specialiștii susţin că în spatele creşterii prețului pentru o pâine se află costurile nu numai pentru ingredientele cheie, ci și pentru procesare, ambalare, transport, salarii şi depozitare ale companiei.
Un indice al Națiunilor Unite al prețurilor globale la produsele alimentare, cum ar fi grâul, carnea și uleiul vegetal, a atins vârful în martie 2022, imediat după invazia Rusiei în Ucraina, care este unul dintre cei mai mari producători de cereale. Războiul a perturbat producția de cereale și petrol în regiune și a avut și un impact global, agravând crizele alimentare din părți din Africa de Est și Orientul Mijlociu.
Dar cel mai mare rău a fost evitat, în mare parte printr-un acord de export de cereale din Ucraina. Astfel, prețurile grâului în Europa au scăzut cu aproximativ 40% faţă de luna mai a anului trecut. De asemenea, prețurile globale ale uleiului vegetal au scăzut cu aproximativ 50%.
Totuşi, există încă o cale de urmat, spun autorii analizei: indicele prețurilor la alimente al Națiunilor Unite a fost cu 34% mai mare în aprilie decât media din 2019.
Pe lângă prețurile materiilor prime, Europa a cunoscut creșteri deosebit de dure ale costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.
Prețurile energiei au crescut, deoarece războiul a forțat Europa să înlocuiască rapid gazul rusesc cu noi provizii, mărind costurile de producție, transport și depozitare a alimentelor.
Deși prețurile angro la energie au scăzut recent, comercianții avertizează că există o întârziere lungă - poate până la un an - până când consumatorii vor vedea beneficiile acestui lucru, deoarece contractele de energie au fost încheiate cu luni înainte, reflectând cel mai probabil prețurile mai mari.
Iar piețele strânse ale muncii din Europa, cu rate ridicate de locuri de muncă vacante și niveluri scăzute de șomaj, îi obligă pe angajatori, inclusiv companiile alimentare, să crească salariile pentru a atrage lucrători. Acest lucru, la rândul său, crește costurile pentru întreprinderi, inclusiv în sectorul alimentar.
Inflația ar putea fi menținută inutil
Suspiciunile că inflația ar putea fi menținută inutil de ridicată de companiile care ridică prețurile pentru a proteja marjele de profit cresc în rândul consumatorilor, sindicatelor și unor economiști.
Banca Centrală Europeană (BCE) preciza că la sfârșitul anului trecut, profiturile corporative contribuiau la inflația internă la fel de mult ca și creșterea salariilor, dar nu a menţionat dacă vreo industrie a realizat profituri excesive.
Economiștii de la Allianz, asigurătorul german și administratorul de active, estimează că 10 până la 20% din inflația alimentară din Europa poate fi atribuită profitului. „Există o parte din inflația prețurilor alimentelor pe care o vedem, care nu este explicabilă”, a spus Ludovic Subran, economistul șef la Allianz.
Dar lipsa datelor detaliate despre profiturile corporative și lanțurile de aprovizionare a provocat o ruptură în opiniile economice.
Unii economiști și comercianți cu amănuntul au arătat cu degetul către marii producători mondiali de alimente, care au susținut marje de profit de două cifre în timp ce au crescut prețurile.
În aprilie, gigantul elvețian Nestlé a declarat că se aștepta ca marja de profit din acest an să fie aproximativ aceeași ca cea de anul trecut, aproximativ 17%, în timp ce a raportat că a crescut prețurile cu aproape 10% în primul trimestru.
Subran a mai precizat că s-ar fi așteptat ca inflația alimentară să scadă până acum.
În Marea Britanie, unii economiști spun o poveste diferită. Michael Saunders, economist la Oxford Economics și fost stabilitor de rate la Banca Angliei, a declarat într-o notă adresată clienților din mai că „lăcomia” nu este de vină. Creşterea inflației reflectă costul mai ridicat al energiei și al altor mărfuri, a spus el.
,,În loc să crească, profiturile totale pentru companiile nefinanciare din Marea Britanie, excluzând industria petrolului și gazelor, au scăzut în ultimul an”, a mai adăugat specialistul.
Autoritatea de reglementare a concurenței din Marea Britanie a mai spus că nu a văzut dovezi ale preocupărilor legate de concurență în sectorul alimentar, dar că își intensifică ancheta privind „presiunile legate de costul vieții”.
Prețurile alimentelor au ajuns la vârf
Analiştii New York Times mai arată că, în ciuda reducerilor bine mediatizate ale prețurilor laptelui în Marea Britanie, este puțin probabil ca prețurile la alimente în general să scadă în viitorul apropiat.
Există semne că ritmul inflației alimentare - creșterea de două cifre a prețurilor anuale - a atins apogeul. În aprilie, rata a scăzut în Uniunea Europeană pentru prima dată în doi ani. Dar încetinirea este probabil să fie treptată.
Pe tot continentul, unele guverne intervin prin plafonarea prețurilor la produsele alimentare esențiale, mai degrabă decât să aștepte ca dezbaterile economice despre profitul corporativ să aibă loc.
În Franța, guvernul promovează un „trimestru anti-inflație”, cerând comercianților cu amănuntul să reducă prețurile la unele produse până în iunie. Însă ministrul de Finanțe, Bruno Le Maire, a declarat în această lună că dorește ca producătorii de alimente să contribuie mai mult, avertizând că se pot confrunta cu penalități fiscale dacă refuză să revină la negocieri.
,,Aceste eforturi ar putea ajuta unii cumpărători, dar, în general, există puține lucruri care să-i consoleze pe europeni. Este puțin probabil ca prețurile alimentelor să scadă - este probabil doar ca ritmul creșterilor să încetinească mai târziu în acest an”, explică specialiştii.
Se încarcă comentariile...
